162195 – 12112021 – O provocare majoră în timpul pandemiei de COVID-19 a fost tratarea pacienților cu SARS-CoV-2, având în vedere variabilitatea clinică observată. Cercetătorii din întreaga lume au analizat pe eșantioane mari de pacienți cu COVID-19 și pacieți fără pentru afla dacă răspunsul la infecția cu SARS-CoV2 se află în ADN-ul nostru, în încercarea de a răspunde la întrebarea De ce unii pacienți sunt complet asimptomatici în timp ce alții își pierd viața din cauza virusului?
Citind și analizând genomurile umane, putem căuta diferențe sau variante în codul ADN (genotip) în cadrul populațiilor care pot contribui la fenotipurile observate. Un exemplu de fenotip este susceptibilitatea unui individ la anumite boli, și anume, COVID-19.
Cercetătorii spun că semnalul genetic de pe cromozomul trei a fost dificil de analizat până acum, pentru că are un impact asupra unei părți a genomului numită adesea „materie întunecată” sau ADN „nedorit”. Această parte a ADN-ului nostru a câștigat acest nume din cauză că are în compoziție introni, gene care nu codifică proteine. Timp de mulți ani, scopul acestei regiuni necodificate a rămas vag, dar cu toate acestea cercetările demonstrează importanța sa în reglarea genelor, adică pornirea și „dezactivarea” genelor specifice. Variantele din această regiune conduc, prin urmare, la diferențe în genele care sunt exprimate în celule specifice.
Studierea expresiei genelor
Davies și colaboratorii au antrenat un sistem de inteligență artificială pentru a analiza cantități mari de date genetice de la sute de tipuri diferite de celule din organism, ceea ce a arătat că, cel mai probabil, semnalul are un impact asupra celulelor pulmonare.
„Am descoperit că riscul crescut nu se datorează unei diferențe în codificarea genei pentru o proteină, ci din cauza unei diferențe de ADN care face o comutare pentru a activa o genă. Este mult mai greu să detectezi gena care este afectată de acest lucru. Un fel de efect indirect de comutare”, a spus Hughes într-un comunicat de presă.
(…) Această descoperire ar putea explica legătura dintre semnalele genetice de pe cromozomul trei și riscul crescut de boală severă la purtătorii variantei.
„Nivelurile mai ridicate de LZTFL1 pot întârzia efectele pozitive ale unui răspuns acut EMT, blocând o reducere a nivelurilor de ACE2 și TMPRSS2 și/sau prin încetinirea reparării tisulare determinate de EMT. Este necesară investigarea suplimentară a rolului potențial al LZTFL1 și EMT în patogenia pulmonară. Descoperirile noastre sugerează că o variantă de câștig de funcție un amplificator inductibil, care provoacă o expresie crescută a LZTFL1, poate fi asociată cu un rezultat mai rău”, scriu autorii în lucrare.
Într-un comunicat de presă oficial al Universității din Cambridge, cercetătorii au spus că nu anticipează ca varianta să cauzeze probleme în răspunsul la vaccin, deoarece afectează celulele care protejează căile respiratorii și plămânii, și nu sistemul imunitar.
Prioritizarea persoanelor spre vaccinare
Descoperirile acestui studiu ar putea avea implicații importante pentru dezvoltarea de noi tratamente pentru COVID-19. „Factorul genetic pe care l-am găsit explică de ce unii oameni se îmbolnăvesc foarte grav după infectarea cu coronavirus. Arată că modul în care plămânul răspunde la infecție este esențial. Acest lucru este important deoarece majoritatea tratamentelor s-au concentrat pe schimbarea modului în care sistemul imunitar reacționează la virus”, a spus Davies.
De asemenea, ar putea ajuta la prezicerea celor care sunt expuși unui risc crescut pe tot globul. 15% dintre persoanele cu ascendență europeană poartă versiunea cu risc ridicat a genei, față de 60% dintre persoanele cu ascendență din Asia de Sud. Frances Filter, profesor emerit la King’s College din Londra, a declarat: „Aceasta este o publicație foarte interesantă. Discrepanța dintre riscul de boală gravă și deces în diferite grupuri etnice a fost atribuită anterior diferențelor socio-economice, dar era clar că aceasta nu a fost o explicație completă.”
Ea a adăugat: „Dovezile că o genă relativ nestudiată, LZTFL1, a apărut ca o genă cauzală candidată, care este potențial responsabilă pentru o parte din riscul crescut de două ori de insuficiență respiratorie cauzată de COVID-19 în cazul unor populații, oferă un mare pas înainte în domeniul nostru în înțelegerea susceptibilității variabile a unor indivizi la boli grave și deces.”
Acest lucru ar putea fi folosit și pentru a direcționa eforturile de vaccinare. Deși nu ne putem schimba direct codul genetic, am putea acorda prioritate imunizării celor care poartă semnalul genetic pentru a ne asigura că riscul crescut al acestora este contracarat de vaccin. „Rata vaccinurilor a fost ridicată în grupurile din Asia de Sud, dar acest studiu întărește importanța luării acum a dozelor de rapel pentru a le maximiza protecția și a le reduce riscul, deoarece imunitatea este acum în scădere”, a spus dr. Raghib Ali, asociat principal în cercetare clinică la Epidemiologie MRC. Unitatea din cadrul Universității Cambridge.
Referință: Downes, D.J., Cross, A.R., Hua, P., et al. (2021). Identification of LZTFL1 as a candidate effector gene at a COVID-19 risk locus. Nat Gen. 53 (11):1606-1615. doi: 10.1038/s41588-021-00955-3.
Sursa: Technology Networks
