162412 – 25112021- Comisia Europeană a prezentat astăzi o propunere privind transparența și direcționarea publicității politice, în cadrul măsurilor menite să protejeze integritatea alegerilor și dezbaterea democratică deschisă. Conform normelor propuse, orice anunț publicitar politic ar trebui să fie marcat în mod clar ca atare și să furnizeze publicului informații, cum ar fi cine și cât a plătit pentru el. Tehnicile de direcționare și amplificare în materie de politică ar trebui să fie explicate public la un nivel de detaliere fără precedent și să fie interzise dacă utilizează date cu caracter personal sensibile fără consimțământul explicit al persoanei vizate. Comisia propune, de asemenea, actualizarea normelor în vigoare ale UE privind „cetățenii mobili” ai UE și dreptul lor de a vota la alegerile europene și locale, precum și a normelor privind partidele și fundațiile politice europene.
Norme clare privind transparența și direcționarea publicității politice
Odată cu tranziția digitală aflată în curs, cetățenii trebuie să își poată da seama cu ușurință dacă privesc – atât offline, cât și online – un conținut politic plătit și să participe la dezbateri deschise, care să nu fie afectate de dezinformare, interferențe și manipulare. Cetățenii ar trebui să poată vedea în mod clar cine și de ce a sponsorizat un anunț publicitar politic. Printre principalele măsuri prevăzute în regulamentul propus privind transparența și direcționarea publicității politice se numără și următoarele:
- domeniul de aplicare: publicitatea politică va cuprinde publicitatea pe care și-o face un actor politic și publicitatea pentru sau în numele unui actor politic, precum și așa-numita publicitate tematică, susceptibile să influențeze rezultatul unor alegeri sau ale unui referendum, un proces legislativ sau de reglementare ori comportamentul de vot;
- anunțuri menite să asigure transparența: publicitatea politică plătită trebuie să fie marcată în mod clar și să furnizeze o serie de informații-cheie, printre care numele sponsorului, afișat vizibil, și o notificare menită să asigure transparența care să fie ușor de accesat și să precizeze (1) suma cheltuită pentru publicitatea politică, (2) proveniența fondurilor utilizate și (3) legătura dintre publicitate și alegerile sau referendumurile relevante;
- condiții stricte pentru direcționare și amplificare: vor fi interzise tehnicile de direcționare și amplificare în materie de politică ce utilizează sau deduc date cu caracter personal sensibile, cum ar fi originea etnică, convingerile religioase sau orientarea sexuală. Aceste tehnici vor fi autorizate numai după obținerea unui consimțământ explicit din partea persoanei vizate. Direcționarea ar putea fi permisă, de asemenea, în contextul activităților legitime ale fundațiilor, asociațiilor sau organismelor non-profit cu scop politic, filozofic, religios sau sindical, atunci când vizează propriii membri. Pentru prima dată va fi obligatoriu să se includă în anunțurile publicitare informații clare care să arate pe baza căror elemente este vizată persoana în cauză și să se publice, printre altele, grupurile de persoane care au fost vizate, criteriile aplicate și instrumentele sau metodele de amplificare utilizate. Organizațiile care recurg la tehnici de direcționare și amplificare în materie de politică vor trebui să adopte, să aplice și să facă publică o politică internă privind utilizarea acestor tehnici. Pentru ca publicitatea politică să poată fi publicată, aceasta trebuie să îndeplinească toate cerințele în materie de transparență;
- impunerea de amenzi în cazul încălcării normelor: statele membre vor avea obligația de a introduce amenzi eficace, proporționale și disuasive în cazul în care sunt încălcate normele privind transparența publicității politice. Conform regulamentului propus, autoritățile naționale pentru protecția datelor vor monitoriza în mod specific utilizarea datelor cu caracter personal în scopuri de direcționare politică și vor avea competența de a impune amenzi în concordanță cu normele UE privind protecția datelor.
Actualizarea normelor UE privind partidele și fundațiile politice ale UE și privind drepturile electorale
Comisia a propus, de asemenea, revizuirea normelor UE privind finanțarea partidelor și fundațiilor politice europene. Cadrul actual prezenta o serie de lacune, care împiedicau partidele și fundațiile să își desfășoare activitatea și să își îndeplinească misiunea de a face auzită vocea cetățenilor UE. Actualizările regulamentului urmăresc să faciliteze interacțiunile dintre partidele politice europene cu partidele membre naționale și la nivel transfrontalier, să sporească transparența, în special în ceea ce privește publicitatea politică și donațiile, să reducă sarcina administrativă excesivă și să îmbunătățească viabilitatea financiară a partidelor și fundațiilor politice europene.
În fine, Comisia a propus actualizarea normelor în vigoare ale UE privind alegerile europene și locale pentru cetățenii UE care își au reședința într-un alt stat membru decât statul lor de cetățenie („cetățenii mobili ai UE”). Deși există aproximativ 13,5 milioane de astfel de cetățeni, foarte puțini își exercită dreptul de vot la alegerile europene și locale. În vederea asigurării unei participări favorabile incluziunii în perspectiva alegerilor europene din 2024, Comisia propune modificări specifice ale directivelor existente privind drepturile electorale, inclusiv, printre altele, obligația de a-i informa în mod proactiv pe acești cetățeni despre drepturile lor electorale, folosirea de modele standardizate pentru înregistrarea în calitate de alegători sau de candidați, precum și utilizarea unei limbi vorbite pe scară largă de cetățenii mobili ai UE care își au reședința pe teritoriu. Propunerea include, de asemenea, garanții pentru cetățenii mobili ai UE, menite să asigure că aceștia nu sunt eliminați de pe listele electorale din țara lor de origine.
Etapele următoare
Propunerile urmează acum să fie discutate de Parlamentul European și Consiliu. În vederea asigurării faptului că alegerile pentru Parlamentul European din 2024 se vor desfășura în conformitate cu cele mai ridicate standarde democratice, noile norme ar trebui să intre în vigoare și să fie pe deplin puse în aplicare de statele membre până în primăvara anului 2023, și anume cu un an înainte de alegeri.
În cadrul priorității sale privind un nou elan pentru democrația europeană, menționată în orientările sale politice, președinta von der Leyen a anunțat propuneri legislative menite să asigure o transparență sporită în materie de publicitate politică plătită și norme mai clare referitoare la finanțarea partidelor politice europene.
În cadrul Planului de acțiune pentru democrația europeană, adoptat în decembrie 2020, Comisia a prezentat prima sa evaluare a provocărilor generate de publicitatea politică și a aspectelor legate de noile tehnici utilizate pentru direcționarea publicității pe baza datelor cu caracter personal ale utilizatorilor. Indiferent dacă datele au fost obținute în mod legal sau nu, aceste tehnici pot fi utilizate în mod abuziv pentru a exploata vulnerabilitățile persoanelor vizate. Cetățenii UE au dreptul de a primi informații obiective, deschise și pluraliste. Acest aspect este deosebit de relevant, deoarece un sondaj Eurobarometru recent a arătat că aproape patru din zece europeni au fost expuși la conținuturi în cazul cărora nu au putut stabili cu ușurință dacă erau sau nu anunțuri publicitare politice.
Regulamentul propus se bazează pe legislația relevantă a UE, inclusiv pe Regulamentul general privind protecția datelor („RGPD”) și pe propunerea de act legislativ privind serviciile digitale, și completează această legislație. Odată adoptat, regulamentul propus va stabili norme cuprinzătoare privind transparența, răspunderea și conceperea sistemelor pentru publicitatea pe platformele online, inclusiv în materie de publicitate politică. Regulamentul propus va fi completat, de asemenea, de actualizarea codului de bune practici privind dezinformarea, un instrument de autoreglementare, pe baza orientărilor Comisiei publicate recent.
Regulamentul privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene este un act legislativ recent, care a fost aplicat doar în cazul alegerilor din 2019 pentru Parlamentul European. Cu toate acestea, în actualul cadru de reglementare au fost identificate o serie de lacune care împiedică partidele și fundațiile politice europene să își îndeplinească misiunea de a contribui la crearea unui spațiu politic european. Prin urmare, Comisia prezintă astăzi o propunere de reformare a regulamentului menționat.
Cetățenii UE cu reședința în alt stat membru decât cel de origine – cetățenii mobili ai UE – au dreptul de a vota și de a candida la alegerile pentru Parlamentul European și la alegerile locale din statul membru de reședință. Cu toate acestea, prezența lor la vot este adesea mai scăzută decât cea a cetățenilor statului membru gazdă. Această situație este cauzată în parte de procedurile complicate de înregistrare într-un stat membru de reședință sau de lipsa de informații clare cu privire la drepturile lor. Acest fapt îngreunează exercitarea drepturilor de vot de către cetățenii mobili ai UE, ceea ce aduce atingere drepturilor lor democratice. Pentru a răspunde acestor preocupări, se propune actualizarea cadrului juridic aplicabil, și anume Directiva privind dreptul de a alege și de a fi ales pentru Parlamentul European și Directiva privind exercitarea dreptului de a alege și de a fi ales la alegerile locale.
