161694 – 13102021 – Toma Grozăvescu, fondatorul primei agenții de growth hacking marketing din România, SMARTERS, a făcut un studiu pe un eșantion de 424 de persoane, cu întrebarea: La ce (cred că) se pricep românii. Studiul a fost publicat pe blogul lui personal, https://grozav-escu.ro/.
Rezultatele studiului arată următoarele:
Pe primul loc și extrem de detașat câștigă răspunsul: La tot / orice.
39,67% dintre respondenți consideră că românii au senzația că se pricep la orice, iar la baza acestui răspuns stau prejudecățile și experiența personală.
Proporția covârșitoare de răspunsuri (aproape 40%) indică totuși un grad mare de umor / autoironie, un fel de haz de necaz, o expresie atât de înrădăcinată în mentalul colectiv.
Pe locul 2 la răspunsuri stă politica cu 12,35%. Rețelele de socializare și în special Facebook arată asta zi de zi, cu peste 70% din postări care dezbat politica, politici guvernamentale și decizii ale statului.
Pe locul 3, stă medicina cu 7,84%, iar ultimul an ne-a arătat că românii nu doar că se pricep la medicină în general, ci sunt și experți în virusologie și scheme de tratament.
Ce ne arată acest rezultat?
Că românii remarcă volumul mare de opinii pe care le consideră neavizate în domeniul sănătății. Păcat că unii le iau de bune, iar asta se vede în rata vaccinării, dar asta e o altă discuție în care nu intru acum.
Datul cu părerea ocupă locul 4 cu 5,94%, iar acest rezultat înglobează cumva toate celelalte răspunsuri.
Locul 5 este ocupat de fotbal cu 4,51%, iar următoarele locuri sunt: bârfă, reparații, mâncare & băutură și ilegalități, iar aici observ nu doar ironia, ci și conotația pozitivă a răspunsurilor.
Percepția pe regiuni
O primă observație este legată de faptul că Moldova și Oltenia au o pondere semnificativ mai mare pe indicatorul Medicină. Iar asta e cu atât mai interesant cu cât cele două se află la coada clasamentului în ceea ce privește vaccinarea.
O posibilă explicație poate fi aceea că datele relevă o tensiune/frustrare socială în aceste regiuni între cei care refuză vaccinarea și cei care o aprobă.
Am observat de asemenea, că indicatorul Reparații are o pondere mare în Moldova și Muntenia + Dobrogea, iar o explicație poate fi faptul că aceste două regiuni sunt cel mai influențate de mobilitatea forței de muncă pe zona de meseriași/construcții (plecarea muncitorilor în străinătate, specializarea lor și întoarcerea pe fondul pandemiei).
Percepția pe sexe
Ambele sexe consideră că românii cred că se pricep la tot/orice, dar ce e interesant este legat de indicatorul Politică. Pare că femeile sunt mai iritate decât bărbații în ceea ce privește opiniile pe care le consideră neavizate în acest domeniu, iar o explicație poate fi faptul că femeile sunt plictisite să vadă că bărbații fac cum fac și ajung să discute ore întregi despre politică.
Un alt aspect surprinzător este legat de indicatorii Bârfă și Datul cu părerea. Și spun surprinzător pentru că rezultatul contrazice o prejudecată despre femei, aceea că ele sunt cele care bârfesc cel mai des și cel mai mult.
Percepția pe grupe de vârste
În categoria de vârstă se observă un interes foarte ridicat al tinerilor pe indicatorul datul cu părerea. Iar asta poate fi explicat prin faptul că ei sunt cei mai afectați de conflictul între generații.
Sursele percepției pe grupe de vârstă
Acest grafic arată cel mai bine cercul vicios între prejudecăți – experiență personală – perpetuare prejudecăți, și, așa cum arată și tabelul, tinerii sunt cei mai influențați de prejudecăți, având în vedere că sunt în prima etapă a vieții, sunt ușor influențați de familie, grup social, și, cel mai important, social media.
Pe de cealaltă parte, seniorii sunt puternic influențați de experiențele lor personale și, cel mai probabil, o mare parte din prejudecățile pe care le aveau le-au fost spelberate, dar altele au fost puternic înrădăcinate fiind transmise mai departe generațiilor următoare.
Concluzia?
Românii cred despre ceilalți români că se pricep la tot, de la politică, la medicină, treburi casnice și bârfe. Suntem descurcăreți, avem o părere despre orice, nu dăm înapoi atunci când vine vorba despre alte îndeletniciri și ne enervează oamenii care își dau cu părerea deși și noi facem (inclusiv cei 424 de respondenți. –
Studiul și rezultatele complete – aici.
