Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false – Ediția a III-a

161526 – 04102021 –

Capitolul 1: Direcția țării. Tăierile ilegale ale pădurilor. Atitudinea față de imigranți și refugiați
Potrivit sondajului de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a, pesimismul populației privind viitorul țării este accentuat, aproximativ  80% dintre români fiind de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită. Totodată, cercetarea sociologică relevă că aproape jumătate dintre români se opun primirii de refugiați, în timp ce două treimi sunt de părere că aducerea de imigranți ar putea genera probleme grave în societatea românească.

Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Sondajul de opinie, realizat în perioada 15 – 27 septembrie 2021, este împărțit în cinci capitole, primul capitol fiind dedicat opiniei românilor privind direcția țării, tăierile ilegale ale pădurilor, primirea de imigranți și refugiați *.

Prezentarea grafică a acestui capitol poate fi descărcată de AICI

Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „Suprapunerea a trei crize majore pe o perioadă scurtă de timp – criza pandemică, criza economico-socială și o criza politică neașteptată și inexplicabilă pentru populație a determinat o stare de pesimism accentuată și o prăbușire a percepției cu privire la direcția în care se îndreptă țara. În acest moment, cred că înregistrăm unul dintre cel mai scăzute niveluri ale indicatorului „direcție bună” din ultimul deceniu, cu perspectiva chiar de înrăutățire în contextul apropierii sezonului rece și a impactului exploziei prețurilor la energie asupra costului vieții. Consecințele ignorării faptului că 80% din români cred că lucrurile merg într-o direcție greșită riscă să fie dramatice, mai ales că o parte semnificativă a populației va fi împinsă în plasa unor opțiuni politice radicale care în orice caz nu vor vindeca, ci doar vor înrăutăți problemele din societate.”

Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP): „Observăm cum un complex de factori externi și interni determină fenomenul de percepție a îndreptării României într-o direcție greșită. Valul 4, ce vine cu o intensitate mult mai mare decât în alte state, inflația și mai ales creșterile de preturi la utilități, taxările anunțate sau sugerate pe care nici guvernările cu orientare de stânga nu le-au efectuat, confuzia reglementarilor publice pe linie de sănătate, cresc gradul de insecuritate și nemulțumire al populației.  Această creștere se reflecta în mișcări de radicalizare accentuată pe fondul creșterii fenomenului de diseminare a informațiilor false sau denaturate. Actualele rezultate ale măsurătorilor noastre, comparabile cu cele efectuate in 2010 în contextul crizei globale, reflectă decuplarea politicului de la realitățile societății.”

ANALIZA EXTINSĂ ȘI INTERPRETAREA DATELOR

Direcția țării
80,9% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită (față de 68,1% în iunie și 70,3% în martie), în timp ce 12,5% cred că se îndreaptă într-o direcție bună (față de 25,1% în iunie și 23% în martie), iar 6,5% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Sunt în medie mai optimiști decât restul populației în ceea ce privește direcția țării următoarele categorii: cei cu vârsta sub 45 de ani,  persoanele cu educație superioară, gulerele albe. Gulerele albastre și locuitorii din regiunea Sud Muntenia, cei care nu utilizează rețelele sociale sunt în medie mai pesimiști decât restul populației în ceea ce privește direcția țării.

Tăierile ilegale ale pădurilor
În opinia a 48,8%, tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii românești și cetățeni români (față de 42,1% în iunie și 45,8% în martie). 44,8% dintre cei intervievați consideră că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii străine (față de 48,6% în iunie și 47,3% în martie). 6,4% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Printre cei care cred că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii românești se regăsesc cu precădere: locuitorii din București și cei din regiunea București Ilfov. Categoriile de persoane inactive, persoanele cu studii primare și bărbații consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii străine.

Impactul imigranților
„Aducerea de imigranți ar putea ajuta la acoperirea nevoii de forță de muncă din economia românească” în opinia a 30% dintre cei intervievați, în timp ce 64,2% consideră că ar putea genera probleme grave în societatea românească. Nu știu sau nu răspund 5,8%.
Analiza socio-demografică: Sunt de acord într-o proporție mai mare decât media cu afirmația că „aducerea de imigranți ar putea ajuta la acoperirea nevoii de forță de muncă din economia românească” tinerii, persoanele cu educație superioară, gulerele albe, angajații la privat.
Consideră că aducerea de imigranți ar putea să genereze probleme grave în societatea românească mai ales inactivii pasivi, persoanele mai în vârstă, cei cu un nivel de educație mai scăzut și locuitorii din urbanul mic sau din mediul rural.

Atitudinea față de refugiați
Sunt de acord fără condiții ca România să primească refugiați din alte țări 12,3% dintre cei chestionați. 38,8% sunt de acord ca România să primească doar anumite categorii de refugiați și 47,3% se opun ferm acestei idei fiind de păere că în niciun caz România nu ar trebui să primească refugiați din alte țări. Nu știu sau nu răspund 1,6%.
Analiza socio-demografică: Sunt de acord ca România să primească, cu anumite condiții, refugiați în special tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară și gulerele albe. Se opun primirii de refugiați mai ales cei cu un nivel de educație mai scăzut, cei cu vârsta peste 30 de ani, cei care nu folosesc rețelele sociale.

DATE METODOLOGICE
Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 15-27 septembrie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1204 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.8 %, la un grad de încredere de 95%.

• Capitolul 2: Încredere în țări și lideri internaționali. Vest vs. Est. NATO din cadrul studiului sociologic va fi publicat în data de 7 octombrie 2021.

Primele două ediții au fost realizate în martie și iunie 2021, putând fi consultate pe pagina https://www.strategicthinking.ro/category/proiecte/