160887 – 18082021 – Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO a solicitat premierului Florin Cîțu, în dubla sa calitate, de premier și ministru de finanțe, precum și ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, să prevadă, la apropiata rectificare bugetară pentru 2021, o sumă minimă de 23 de milioane de lei, necesară unor intervenții urgente pentru salvarea monumentelor românești înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
”În preocuparea sa de salvgardare a patrimoniului românesc, comisia urmărește în permanență dificultățile pe care autoritățile locale le întâmpină, în încercarea de conservare și promovare a acestuia. De aceea, a fost inițiată o corespondență cu toate consiliile județene pe raza cărora se află obiective de patrimoniu UNESCO: Alba, Brașov, Hunedoara, Harghita, Maramureș, Mureș, Sibiu, Suceava și Vâlcea. Din informațiile oferite reiese că toate acestea se confruntă cu o gravă subfinanțare și că eforturile realizate la nivel local, inclusiv prin atragerea de fonduri europene, sunt insuficiente pentru o bună gestionare a monumentelor. Considerăm că starea patrimoniului național, în general, și al celui care a primit deja recunoaștere mondială pentru valoarea sa excepțională, trebuie să constituie o preocupare a tuturor factorilor de decizie din România. Acest patrimoniu trebuie privit atât ca un element de identitate, cât și ca un factor care generează dezvoltare locală și vizibilitate la nivel global. Un calcul sumar arată că ar fi nevoie, la construcția Rectificării Bugetare 2021, de alocarea a 23.427.000 lei, pentru județele pe raza cărora există obiective de Patrimoniu UNESCO, repartizate direct sau prin intermediul Programului Național de Restaurare derulat de Ministerul Culturii. De asemenea, am solicitat ca, începând din 2022, un procent fix din Programul Național de Restaurare să fie alocat către monumentele UNESCO din România, astfel încât intervențiile să fie predictibile. Pentru că patrimoniul este un bun național și aceste demersuri nu au niciun substrat politic, sperăm ca semnalul de alarmă să fie perceput corespunzător și fondurile să ajungă acolo unde este nevoie de ele”, declară președintele comisiei, Mihai Weber.
