159683 – 19052021 – Conform unei statistici realizate în anul 2020 de Agenția Europeană a Mediului anual, 29.230 de români mor din cauza bolilor provocate de poluare. Totodată, țara noastră se află pe locul 7 la nivel european în ceea ce privește numărul deceselor premature cauzate de poluare la mia de locuitori, transmite deputatul USR-PLUS, Cristian Paul Ichim.
Ce știm cu certitudine este că avem un cadru legal, deși perfectibil, destul de coerent în privința protecției mediului din această perspectivă a calității aerului. Și aici, ca în multe alte aspecte ale vieții publice stăm foarte prost la implementare.
În prezent, România are în vigoare 12 proceduri de infrigement din partea Comisiei Europene la capitole precum: monitorizarea calității aerului, elaborarea politicilor publice locale de îmbunătățire a calității aerului, informarea și conștientizarea populației privind riscurile la care se expun din cauza poluării.
Restricțiile impuse în pandemie, în primăvara anului 2020, au îmbunătățit în mare măsură calitatea aerul. După relaxarea măsurilor însă, poluarea a revenit, iar în unele orașe situația actuală este mai gravă decât înainte de pandemie.
Organizația neguvernamentală Observatorul Român de Sănătate a analizat activitatea autorităților locale din cele mai mari cincisprezece orașe românești și acțiunile concrete întreprinse de acestea pentru a reduce poluarea aerului în ultimii 2 ani.
Ce a rezultat în urma acestei analize nu este surprinzător ci doar dezamăgitor: niciuna dintre marile primării din România nu a reușit să acumuleze măcar jumătate din scorul maxim posibil acordat pentru acțiunile împotriva poluării. Niciunul dintre orașe nu a organizat campanii de informare și conștientizare a cetățenilor cu privire la importanța calității aerului și efectele nocive ale poluării. Doar 7 din cele 15 orașe au o mapare a marilor poluatori industriali și în numai 10 dintre aceste orașe există cel puțin o stație de monitorizare a calității aerului.
Sursele poluării sunt multiple: arderea a tone de gunoaie, trafic aglomerat și mașinile cu motor diesel, șantiere, rețeaua de transport public care operează cu mașini vechi și multe altele. Dar toate aceasta sunt deja informații cunoscute în spațiul public de ani de zile.
Și în acest domeniu, ca în multe altele din nefericire, intervențiile obligatorii ale statului au fost suplinite de organizațiile neguvernamentale. Cu resurse puține și foarte mult efort, aceștia au pus pe masa guvernanților de foarte mult timp soluții concrete: încurajarea utilizării modalităților alternative de transport, precum bicicletele sau vehiculele electrice; stabilirea unor zone cu emisii scăzute, unde au acces doar vehicule care respectă standarde ridicate de poluare; scutiri de taxe pentru mașinile care poluează puțin, investirea într-o infrastructură de încărcare pentru mașinile electrice, introducerea în Programul Rabla a unui indicator de mediu.
Și cu toate aceste, liderii politici nu au reușit să se mobilizeze pentru a lucra împreună pentru a schimba realitatea. Nu vom mai permite ca situația să continue în același fel. Suntem dispuși să ascultăm experții din domeniu, să mediem și să negociem decizii pentru îmbunătățirea calității aerului și reducerea gradului de poluare din țara noastră.
