159073 – 03042021 – Drapelul național al României și drapelul Alianței Nord-Atlantice vor fi înălțate pe catarg duminică, 4 aprilie, începând cu ora 9.00, la sediul Ministerului Apărării Naționale, cu ocazia aniversării Zilei NATO în România. De asemenea, activități similare dedicate aderării României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord se vor desfășura și în unități din municipii reședință de județ și în garnizoane locale, anunță MApN.
Ceremonia de la sediul Ministerului Apărării Naționale va fi organizată în format restrâns, cu respectarea normelor pentru limitarea răspândirii SARS-CoV-2 și va fi transmisă în direct pe pagina de Facebook a MApN.
* * *
România a aderat în mod oficial la NATO la 29 martie 2004, prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, statul depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice.
Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului românesc la sediul NATO.
În baza Legii nr.390 din 28 septembrie 2004, Ziua NATO în România se sărbătorește în fiecare an, în prima duminică a lunii aprilie. Ziua NATO este o sărbătoare publică dedicată democraţiei, spiritului european şi euroatlantic.
Pentru instituirea acestei zile au fost luate în considerare data oficială a aderării României la Alianţa Nord-Atlantică (29 martie 2004) şi momentul arborării drapelului României la sediul Alianţei Nord-Atlantice din Bruxelles (2 aprilie 2004.
La summitul de la Washington, din aprilie 1999, NATO şi-a reafirmat angajamentul de a invita state din centrul şi estul Europei să adere la organizaţie. Alianţa a prezentat documentul intitulat „Membership Action Plan”, mecanism de pregătire şi evaluare individuală a ţărilor candidate.
După atentatele teroriste din Statele Unite, de la 11 septembrie 2001, Parlamentul României a hotărât participarea statului român ca aliat de facto al NATO în lupta împotriva terorismului cu toate mijloacele, inclusiv militare. De asemenea, România a oferit Alianţei Nord-Atlantice acces la spaţiul său aerian, maritim şi terestru.
La 8 octombrie 2002, Camera Reprezentanţilor a Congresului SUA a adoptat Rezoluţia 486 privind securitatea transatlantică şi extinderea NATO, prin care se recomanda explicit extinderea Alianţei, la summitul din capitala Cehiei, cu şapte state din Centrul şi Sud-Estul Europei.
Liderii statelor membre NATO au decis la Praga, în noiembrie 2002, extinderea organizaţiei, recunoscând astfel eforturile României pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii Balcanilor, în misiuni desfăşurate sub egida Alianţei.
Summitul NATO de la Praga a reprezentat unul din momentele cele mai importante în evoluţia celei mai puternice organizaţii de apărare colectivă de până în prezent, prin invitarea a şapte state să adere la Alianţă, fiind cel mai amplu val de extindere. Lucrările reuniunii s-au deschis prin adresarea invitaţiei de aderare la organizaţie, lansată de Consiliul Nord-Atlantic pentru cele şapte state: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia. Statele candidate au semnat Protocoalele de Aderare, la Bruxelles, în cadrul unei ceremonii extraordinare a Consiliului Nord-Atlantic, la 26 martie 2003.
Participarea României la operaţiuni de menţinere a păcii şi de stabilizare în zone de conflict din Balcani şi Afganistan, precum şi angajamentul ferm de participare în coaliţia împotriva terorismului au constituit argumente semnificative pentru invitarea României să adere la NATO.
Legea nr. 22/2004 de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord a fost promulgată de preşedintele Ion Iliescu la 1 martie 2004. La aceeaşi dată, secretarul general al NATO, Jakob Gijsbert de Hoop Scheffer, a trimis ministrului român al Afacerilor Externe, Mircea Geoană, o scrisoare prin care transmite Guvernului României, în numele Părţilor la Tratat, invitaţia de aderare a României la Alianţă. La 3 martie, Legea 22/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea I.
Ministerul Afacerilor Externe a pregătit instrumentul de aderare al României la Tratatul Atlanticului de Nord, document care după ce a fost semnat de preşedintele Ion Iliescu a fost depus la depozitarul Tratatului, Guvernul Statelor Unite ale Americii. După depunerea instrumentului de aderare, România a devenit membru cu drepturi depline al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.
Summitul NATO de la Bucureşti, desfîșurat în perioada 2-4 aprilie 2008, a fost cel mai important eveniment de politică externă organizat de România după 1990. Extinderea Alianţei Nord-Atlantice a fost tema cea mai sensibilă a reuniunii de la Bucureşti, prin prisma temelor abordate în cadrul Consiliului Nord-Atlantic. Una dintre temele delicate supuse dezbaterii a vizat diferendul dintre Grecia şi Macedonia privind numele oficial al statului macedonean. Delegaţia greacă s-a opus aderării statului macedonean la Alianţă, rămânând totuşi ca invitaţia să fie adresată numai după ce ambele state se pun de acord asupra numelui Macedoniei. Croaţia şi Albania au aderat la NATO la 1 aprilie 2009. Muntenegru a devenit membru al Alianţei la 5 iunie 2017, iar Macedonia de Nord este cel mai recent stat membru al organizaţiei, din 27 martie 2020. NATO cuprinde în prezent sub umbrela sa de securitate 30 de state membre.
Summit-ul a fost un eveniment unic nu doar pentru România ci şi pentru NATO. A fost cel mai mare Summit al Alianţei, atât ca număr de participanţi (peste 6500), cât şi ca formate. Pentru prima dată în istoria Alianţei, pe lângă reuniunile consacrate (Consilul Nord-Atlantic, Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic, Comisia NATO-Ucraina şi Consiliul NATO-Rusia) s-a desfăşurat o reuniune în format extins a statelor şi organizaţiilor participante la operaţiunea Alianţei în Afganistan, la care au fost prezenţi Secretarul General al ONU, Preşedintele Comisiei Europene, Secretarul General al Consilului UE, directorul Băncii Mondiale, alături de preşedintele afgan Hamid Karzai şi înalţi oficiali din statele de contact (Australia, Japonia, Noua Zeelandă, Iordania).
Începând cu 2014, ca răspuns la schimbările majore produse în mediul de securitate şi deteriorarea situaţiei din vecinătatea imediată a Alianţei, NATO a început adaptarea posturii sale defensive, între măsuri fiind înființată o prezenţă înaintată a NATO pe flancul estic, cu caracter adaptat pentru regiunea Mării Negre (tailored Forward Presence – tFP), la care România are un rol important.
Prezența înaintată adaptată include Brigada Multinațională de la Craiova (la care participă și o unitate militară din Polonia) și măsuri de creștere a prezenţei aeriene şi maritime aliate în regiune.
În scopul susținerii măsurilor NATO de apărare a României și a regiunii de sud-est a teritoriului aliat, la București au fost create, în 2014, două comandamente multinaţionale, ca parte a Structurii de Forţe ale NATO – Comandamentul Multinaţional de Divizie pentru sud-est (HQ MND SE) şi Unitatea de Integrare a Forţelor Aliate (NFIU). De asemenea, în 2020 a fost înființat la Sibiu Comandamentul Corpului Multinațional Sud-Est (MNC-SE), tot ca parte a structurii de forțe a NATO.
