158632 – 04032021 – Avem, în sfârșit, Buget. Haideți să vedem ce putem face cu el. În anul 2020, aproape unul din patru lei cheltuiți de statul român a provenit din datorie (internă și externă), purtătoare de dobândă și care va trebui plătită în viitor.
Asta înseamnă, pe scurt, un deficit bugetar de aproape 10 la sută din PIB, față de cheltuieli bugetare de circa 40 la sută din PIB (cifrele exacte sunt 9,8 la sută, respectiv 40,8 la sută din PIB). Este ca și cum o familie ar avea venituri proprii numai nouă luni dintr-un an, iar celelalte trei luni ar trăi pe datorie, care se acumulează și va trebui plătită.
Această situație este în mod clar nesustenabilă și nu s-ar mira nimeni dacă creditorii acelui stat ar refuza să îl mai crediteze.
Soluția, pentru statul respectiv (ca și pentru familia respectivă) ar fi să își crească veniturile proprii și să își diminueze cheltuielile, astfel încât să ajungă la situația în care cel mult unul din 12 lei cheltuiți să provină din datorie (adică un deficit de maximum 3 procente din PIB la cheltuieli bugetare de 36 procente din PIB).
Cam așa trebuie citită ajustarea fiscal-bugetară care stă în sarcina statului român în perioada 2021-2024.
S-a constituit un guvern reformist, având în spate o majoritate parlamentară; Acest guvern a propus un calendar clar de reducere a deficitului bugetar, de la 9,8 la sută din PIB (în anul 2002) la 2,9 la sută din PIB (în anul 2024); Un prim pas în această direcție a fost adoptarea bugetului pe 2021, cu un deficit bugetar redus la 7,2 procente din PIB, pe baza unor măsuri clare, îndeosebi pe partea de cheltuieli.
Totodată, o veste bună vine din creșterea economică semnificativă înregistrată în ultimul trimestru al anului trecut, care va avea un efect de antrenare (carry over) pentru anul curent. Astfel, creșterea economică din 2021 va putea fi revizuită de la 4,3 la sută la peste 5 la sută.
Dar, atenție: creșterea economică în sine nu ajută la reducerea deficitului bugetar dacă atât cheltuielile, cât și veniturile bugetare cresc în același ritm. Ea poate ajuta doar dacă veniturile bugetare cresc într-un ritm superior creșterii economice nominale, iar cheltuielile bugetare cresc într-un ritm inferior creșterii economice nominale. Ceea ce în anul 2021 se va întâmpla: prin Legea bugetului, cheltuielile bugetare sunt prevăzute să crească cu circa 5 la sută, iar veniturile bugetare cu circa 12 la sută (la un PIB nominal crescut cu aproximativ 7 procente).
Cam aici se opresc veștile bune și încep problemele, care nu sunt nici puține, nici ușor de rezolvat.
Cele trei vești rele și soluțiile de-a le îmblânzi
Prima problemă majoră este că în România, spre deosebire de celelalte state europene, cea mai mare parte a deficitului bugetar este structurală și datează dinaintea izbucnirii pandemiei Covid19. – mai mult pe Cursdeguvernare.ro
