158644 – 04032021 – Comisia își prezintă astăzi, 4 martie, agenda ambițioasă pentru realizarea unei Europe sociale puternice, axate pe locuri de muncă și competențe adaptate exigențelor viitorului, și deschide calea către o redresare socioeconomică echitabilă, rezilientă și favorabilă incluziunii. Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale prezintă acțiuni concrete în vederea implementării în continuare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, ca efort comun al statelor membre și al UE, cu implicarea activă a partenerilor sociali și a societății civile. Planul propune, de asemenea, obiective principale în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de protecție socială, pe care UE va trebui să le îndeplinească până în 2030.
Este o ocazie pentru Europa să își actualizeze cadrul de reglementare în domeniul social, integrând totodată cu succes transformările determinate de noile evoluții societale, tehnologice și economice și de consecințele socioeconomice ale pandemiei. Comisia a început deja să pună în aplicare principiile pilonului, propunând inițiative precum „Sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor” și „Salarii minime adecvate în 2020”. Comisia prezintă astăzi și o Recomandare referitoare la un sprijin activ eficace pentru ocuparea forței de muncă în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 (EASE), cu scopul de a sprijini o redresare generatoare de locuri de muncă.
Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Redresarea noastră economică trebuie să fie favorabilă incluziunii, echitabilă și generatoare de locuri de muncă. De aceea, Comisia propune o agendă ambițioasă pentru implementarea Pilonului european al drepturilor sociale și invită statele membre să sprijine activ ocuparea forței de muncă în etapa de redresare după criza provocată de pandemia de COVID-19. Dorim astfel să semnalăm importanța unei tranziții progresive de la politicile de urgență la cele de redresare pentru piețele forței de muncă, tranziție care va fi sprijinită de UE din sursele sale de finanțare disponibile, inclusiv FSE+ și Mecanismul de redresare și reziliență.”
Comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, a declarat: „Pilonul european al drepturilor sociale a reprezentat punctul nostru de referință pentru construirea unei Europe sociale puternice. În prezent, dorim să îl revigorăm prin transformarea principiilor sale în acțiuni. Crearea de locuri de muncă și asigurarea faptului că cetățenii dețin competențele adecvate pentru a le ocupa reprezintă una dintre principalele noastre priorități. Acesta este obiectivul EASE. Avem, de asemenea, obligația colectivă de a combate sărăcia în UE și de a crea o societate favorabilă incluziunii. Toți avem un rol de jucat. Aștept cu interes reiterarea angajamentului față de drepturile sociale cu ocazia Summitului social din luna mai.”
Obiectivele UE pentru concretizarea unei ambiții comune până în 2030
Planul de acțiune stabilește trei obiective principale pe care UE trebuie să le îndeplinească până în 2030:
- cel puțin 78 % dintre persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă;
- cel puțin 60% dintre adulți să participe anual la cursuri de formare;
- numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială să fie reduscu cel puțin 15 milioane.
Fişă informativă pentru România: Probleme sociale
Noile obiective principale pentru 2030 sunt compatibile cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și susțin ambiția comună de a realiza o Europă socială puternică. Aceste obiective, împreună cu un tablou de bord social revizuit, îi vor permite Comisiei să monitorizeze progresele statelor membre în cadrul semestrului european. Comisia invită Consiliul European să aprobe aceste trei obiective și face apel la statele membre să își definească propriile obiective naționale pentru a contribui la acest efort.
Furnizarea unui sprijin activ eficace pentru ocuparea forței de muncă (EASE)
Comisia prezintă astăzi, ca o acțiune concretă în temeiul principiului 4 al pilonului, o recomandare referitoare la un sprijin activ eficace pentru ocuparea forței de muncă în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 (EASE). Prin această recomandare, Comisia le oferă statelor membre orientări concrete cu privire la măsurile de politică, sprijinite de posibilitățile de finanțare ale UE, care sunt necesare pentru a realiza o tranziție progresivă de la măsurile de urgență luate pentru a menține locurile de muncă în contextul crizei actuale la noile măsuri necesare pentru o redresare generatoare de locuri de muncă. Recomandarea promovează crearea de locuri de muncă și tranzițiile profesionale de la sectoarele în declin la sectoarele în expansiune, în special la cel digital și la cel ecologic. Aceste noi măsuri ar trebui să conțină trei elemente: (1) stimulente pentru angajare și sprijin antreprenorial; (2) oportunități de perfecționare și recalificare; (3) un sprijin mai mare din partea serviciilor de ocupare a forței de muncă. Pentru finanțarea măsurilor EASE, statele membre pot recurge la fondurile UE disponibile, inclusiv la Mecanismul de redresare și reziliență și la Fondul social european Plus.
Context
Parlamentul European, Consiliul și Comisia au proclamat Pilonul european al drepturilor sociale în 2017, cu ocazia Summitului de la Göteborg. Pilonul stabilește 20 de principii și drepturi esențiale pentru a crea piețe ale forței de muncă și sisteme de protecție socială echitabile și funcționale în Europa secolului XXI. Pilonul este structurat în jurul a trei capitole: (1) egalitatea de șanse și de acces pe piața forței de muncă; (2) condiții de muncă echitabile; (3) protecția și incluziunea socială.
Comisia a prezentat deja o serie de acțiuni derivate din pilon, de exemplu Agenda pentru competențe în Europa (principiul 1), Strategia europeană privind egalitatea de gen (principiul 2), Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului (principiul 3), un pachet de măsuri pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor (principiul 4) și o propunere de directivă privind salariile minime adecvate (principiul 6).
În cursul aceleiași săptămâni, în paralel cu Planul de acțiune privind pilonul drepturilor sociale, Comisia va adopta o propunere de directivă privind transparența salarială (principiul 2) și o nouă strategie privind drepturile persoanelor cu handicap pentru perioada 2021 – 2030 (principiul 17). Printre celelalte acțiuni pe care UE urmează să le propună în 2021 se numără Garanția europeană pentru copii (principiul 11), un nou cadru strategic privind securitatea și sănătatea în muncă (principiul 10), o inițiativă vizând îmbunătățirea condițiilor de muncă ale persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor digitale (principiile 5 și 12) și un plan de acțiune pentru economia socială.
Noul elan în favoarea drepturilor sociale va utiliza și va consolida impulsul creat de ambițiosul buget pe termen lung al UE de 1,8 mii de miliarde EUR și de instrumentul de redresare NextGenerationEU. Acestea vor pune la dispoziția statelor membre oportunități de finanțare din partea UE pentru sprijinirea unei Europe sociale puternice. Printre aceste oportunități se numără sprijinul din partea Mecanismului de redresare și reziliență pentru finanțarea unor pachete coerente de reforme și de investiții care să răspundă exigențelor pieței forței de muncă, necesităților în materie de competențe și provocărilor sociale identificate în recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european.
Summitul social de la Porto, care va fi organizat în mai 2021 de președinția portugheză a Consiliului UE, se va axa pe modalitățile de consolidare a dimensiunii sociale a Europei pentru a face față provocărilor unei redresări echitabile, reziliente și favorabile incluziunii, precum și ale tranziției ecologice și digitale. Summitul reprezintă o ocazie de a ne reuni forțele în vederea reînnoirii, la cel mai înalt nivel politic, a angajamentului de a implementa Pilonul drepturilor sociale. Planul de acțiune privind Pilonul drepturilor sociale constituie contribuția Comisiei la Summitul social de la Porto.
El se bazează pe o amplă consultare publică, la care s-au primit peste 1 000 de răspunsuri scrise din partea statelor membre, a instituțiilor și organismelor UE, a regiunilor, a orașelor, a partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile, a organizațiilor internaționale, a grupurilor de reflecție și a cetățenilor. În plus, Comisia a organizat webinare specifice, la care au participat peste 1 500 de părți interesate individuale.
