159032 – 31032021 – 55% dintre români sunt de părere că în ultimele luni au fost expuși la știri false și dezinformări, potrivit sondajului de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”. Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).
Sondajul de opinie, realizat în perioada 1 – 12 martie 2021, este împărțit în patru capitole, cel de-al patrulea capitol fiind dedicat percepției populației cu privire la expunerea la știrile false, respectiv încrederii românilor în sursele de informație. Prezentarea grafică a acestui capitol poate fi descărcată la https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2021/03/31.03.21-Sondaj-INSCOP-STG-TSP.-Capitolul-4-2.pdf
Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „O pondere importantă dintre respondenții din toate categoriile socio-demografice conștientizează faptul că sunt expuși la știri false și dezinformări. Dincolo de amploarea a acestui fenomen subversiv pentru orice societate, conștientizarea sa de către populație poate facilita procesele de contracarare a celor mai flagrante narative propagandistice disruptive, sub condiția existenței unor strategii și platforme coerente și credibile de răspuns.”
Dan Andronache, vice-presedinte True Story Project: „Procentul mare de persoane care nu percep natura intereselor propagării știrilor false, precum și procentul mare de tineri cu studii primare și medii, preponderent din zonele rurale, care cred că UE dezinformează, accentuează necesitatea unui plan de măsuri convergente din zona guvernamentală, a societății civile, a asociațiilor profesionale și media pentru reducerea acestei vulnerabilități societale. În lipsa unui astfel de plan, pe termen lung aceste tendințe pot regresa preferințele electorale către autocrație și distanțarea față de vest în concordanță cu trendul actual din Ungaria, Polonia sau Serbia.”
ANALIZA EXTINSĂ A DATELOR
Expunerea la știri false
55% dintre respondenți apreciază că în ultimele luni au fost expuși la știri false sau dezinformări în foarte mare și mare măsură, iar 42,6% că au fost expuși în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc. 2,5% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Analiza socio-demografică: Procente mai ridicate ale celor care sunt de părere că au fost expuși în mare și foarte mare măsură în ultimele luni la știri false se regăsesc în rândul persoanelor sub 44 de ani, cu un nivel de educație mai ridicat și cu un venit care le asigură mai mult decât un trai decent. Consideră că au fost expuși în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc la știri false în special persoanele peste 45 de ani, cei cu un nivel de educație mai scăzut, cu un venit redus, persoane care nu folosesc rețele sociale.
Acțiuni de propagandă și dezinformare susținute de alte țări
58,3% dintre cei chestionați consideră că unele state susțin acțiuni de propagandă și dezinformare în România în foarte mare și mare măsură, iar 32,2% că acest lucru se întâmplă în mică măsură sau foarte mică măsură, iar 4,8% deloc. Nu știu sau nu răspund 4,7%.
Analiza socio-demografică: Sunt de părere că unele state susțin acțiuni de propagandă și dezinformare în România în foarte mare și mare măsură mai ales persoanele cu vârsta sub 44 de ani, cei cu educație mai ridicată, gulerele albe, locuitorii din București sau din urbanul mare, cei care utilizează rețele sociale.
Țări care susțin propaganda
În viziunea a 24% dintre români, Rusia este principala țara care susține acțiuni de propagandă, dezinformează și răspândește știri false în România. Uniunea Europeană se clasează pe locul doi în acest clasament cu 18,5% dintre răspunsuri, urmată de China (14,8%), Ungaria (9,2%), SUA (9,2%) și Germania (3,3%). 1,6% dintre cei chestionați consideră că altă țară susține astfel de acțiuni în România, iar 19,4% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Rusia este principala țara care susține acțiuni de propagandă cu precădere în opinia următoarelor categorii socio-demografice: bărbații, persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani și cei peste 60 de ani, locuitorii din București și din urbanul mare.
Încrederea în diverse surse de știri
Chestionați cu privire la încrederea în diverse surse de știri, 36,3% dintre români declară că sunt înclinați mai degrabă să aibă încredere în informațiile difuzate de posturile TV, 60,7% mai degrabă să nu aibă încredere în astfel de informații, iar 3% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Cei care au încredere în informațiile difuzate de posturile TV sunt cu precădere persoane mai în vârstă, cu un nivel de educație mai scăzut, inactivi pasivi, care nu utilizează rețele sociale, cei care apreciază că veniturile le ajung numai pentru strictul necesar. Sunt neîncrezători în informațiile difuzate de posturile TV în special tinerii, cei cu un nivel de educație mai ridicat, activi sau potențial activi, utilizatori de rețele sociale.
În informațiile de pe paginile de internet ale canalelor mass-media au mai degrabă încredere 21,8% dintre cei intervievați, iar 67,6% au mai degrabă neîncredere. Ponderea non-răspunsurilor este de 10,7%.
Analiza socio-demografică: Bărbații, cei cu vârsta sub 60 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat, utilizatorii de rețele sociale au o încredere mai ridicată în paginile de internet ale canalelor mass-media decât celelalte categorii. Tind să nu aibă încredere în informațiile de pe paginile de internet ale canalelor mass-media: persoanele sub 44 de ani, locuitorii din regiunea Nord Vest.
15,8% spun că au mai degrabă încredere în informații citite sau primite pe rețele sociale (Facebook, Instagram, Youtube, TikTok), 74,1% că au mai degrabă neîncredere în astfel de informații, iar 10,1% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Încrederea în informațiile primite pe rețele sociale este, în medie, mai mare în rândul următoarelor categorii: cei cu vârsta între 45 și 59 de ani, locuitori din urbanul mic. Sunt neîncrezători în informațiile primite pe rețele sociale mai ales: tinerii, cei cu educație superioară și cu un venit mai ridicat, locuitori din București și din urbanul mare, utilizatorii de rețele sociale.
În informațiile difuzate de posturile de radio au mai degrabă încredere 40,6% dintre cei intervievați, iar 44,9% au mai degrabă neîncredere. Nu știu sau nu răspund 14,5%.
Analiza socio-demografică: Cei care au încredere în informațiile difuzate de posturile de radio sunt cu precădere: bărbați, persoane mai în vârstă, cu un nivel de educație mai scăzut, locuitori din București sau din urbanul mare, persoane care nu utilizează rețele sociale.Tind să nu aibă încredere în informațiile difuzate de posturile de radio mai ales: bărbații, tinerii, cei cu educație mai ridicată.
DATE METODOLOGICE
Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).
Datele au fost culese în perioada 1 -12 martie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eșantionului multistadial stratificat a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95% la un grad de încredere de 95%.
