158996 – 29032021 – Jumătate dintre români sunt de părere că România nu a fost încă admisă în spațiul Schengen deoarece unele state europene blochează aderarea României din motive economice. Este una dintre cele mai importante concluzii ale sondajul de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”. Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).
Sondajul de opinie, realizat în perioada 1 – 12 martie 2021, este împărțit în patru capitole, cel de-al treilea capitol fiind dedicat măsurării atitudinii românilor față de companii străine, raportarea la Ungaria, atitudinea față de minorități și față de intrarea în Spațiul Schengen [1]. Prezentarea grafică a acestui capitol poate fi descărcată la https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2021/03/29.03.21-Sondaj-INSCOP.-Capitolul-3.pdf
Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „Românii încep să evalueze cu o exigență crescută activitatea companiilor străine, ceea ce indică implicit ascensiunea în societatea românească a unor forme de patriotism/naționalism economic. Pe de altă parte, o dimensiune clasică a naționalismului românesc determinat de raportarea la Ungaria începe să își piardă din forță. Astfel, chiar dacă jumătate dintre români cred că Ungaria urmărește să rupă Transilvania de România, subiect alimentat probabil și de unele atitudini politice neprietenoase ale regimului iliberal de la Budapesta, ponderea este mai mică decât în trecut. În plus, marea majoritate a românilor (87%) spun că România trebuie să protejeze drepturile minorităților pe teritorul național, manifestând astfel o atitudine tolerantă care delegitimează eventuale provocări și încercări de discreditare a raporturilor interetnice, ceea ce reprezintă un progres uriaș comparativ cu atmosfera toxică din urmă cu 30 de ani”.
Dan Andronache, vice-presedinte True Story Project: „Peste 55% din români consideră poluarea din România ca fiind cauzată de companiile străine. Această percepție a companiilor străine în mentalul colectiv, relevată și în cauzalitatea neîndeplinirii proiectelor de infrastructură, atribuită acelorași companii străine, preponderent în segmentul social din zona rurală cu studii primare respectiv medii, indică o insuficientă cunoaștere a cadrului legislativ, a funcționării administrațiilor locale și centrale, precum și a rolului acestora în demararea și implementarea proiectelor în cauză. Acest element sociocultural se împletește cu lipsa stimei de sine (resimțită generalizat la nivel social) în comparație cu ceilalți cetățeni europeni. Rezolvarea acestor probleme de mediu, infrastructura, pe de o parte, și educația, pe de alta parte, ar contribui atât la reducerea diferențelor socio economice în cadrul granițelor naționale, la creșterea stimei de sine naționale în context european și a scăderii preferințelor pentru soluțiile politice abrupte.”
ANALIZA EXTINSĂ A DATELOR
Poluarea: companii românești vs. străine
35% dintre români cred că poluarea din România este provocată mai ales de companii românești, iar 55,9% mai ales de companii străine. Ponderea non-răspunsurilor este de 9,1%.
Analiza socio-demografică: Sunt de părere că poluarea din România este provocată mai ales de companii românești în special femeile, cei sub 30 de ani și cei peste 60 de ani, locuitorii din urbanul mare. Persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, cei cu educație medie consideră într-o măsură mai mare decât restul populației poluarea din România este provocată mai ales de companii străine.
Tăierile ilegale ale pădurilor: companii românești/cetățeni români vs. companii străine
În opinia a 47,3% dintre cei intervievați, tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii străine. 45,8% consideră că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii românești și cetățeni români. 6,9% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu vârsta peste 60 de ani, cei cu educație medie, locuitorii din mediul urban, cei cu un venit mai redus consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii străine. Printre cei care cred că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii românești se regăsesc cu precădere: persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cei cu un venit mai ridicat.
Blocajul construcției de autostrăzi
35,4% sunt de acord cu afirmația „Construcția de autostrăzi în România este blocată de puteri străine care urmăresc să împiedice dezvoltarea țării”, în timp ce 58,2% își exprimă dezacordul. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,4%.
Analiza socio-demografică: Respondenții cu educație medie sau primară, cei care nu utilizează rețele sociale sunt de acord într-o proporție mai mare decât media cu afirmația „Construcția de autostrăzi în România este blocată de puteri străine care urmăresc să împiedice dezvoltarea țării”. Își exprimă dezacordul cu această afirmație cu precădere bărbații, tinerii, cei cu educație superioară, cei cu un venit mai ridicat (care le ajunge cel puțin pentru un trai decent), angajații la privat.
Românii, cetățeni europeni de „mâna a doua”?
Afirmația „Românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa” întrunește acordul a 78,2% dintre respondenți. 20,4% sunt în dezacord cu afirmația, iar 1,4% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat dezaprobă cel mai puternic afirmația „Românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa”.
Admiterea României în spațiul Schengen
La întrebarea „Din ce cauză credeți că România nu a fost încă admisă spațiul Schengen, zona de liberă circulație din Uniunea Europeană, fără controale la frontiere, deși majoritatea statelor europene sunt de acord cu aderarea țării noastre?” 43,5% din populație consideră că țara noastră nu a îndeplinit toate criteriile de aderare, 50,2% sunt de părere că unele state europene blochează aderarea României din motive economice. Nu știu sau nu răspund 6,2%.
Analiza socio-demografică: Consideră că România nu a fost încă admisă spațiul Schengen din cauza neîndeplinirii tuturor criteriilor de aderare în special femeile, persoanele sub 30 de ani, cei cu un venit mai ridicat. Cei cu vârsta între 45 și 59 de ani sunt de părere într-o pondere mai mare decât media că unele state europene blochează aderarea României din motive economice.
Politica Ungariei față de Transilvania
49,5% dintre români sunt de acord cu afirmația „Ungaria urmărește să rupă Transilvania de România”, în timp ce 43,2% își exprimă dezacordul, iar 7,4% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Acordul cu afirmația „Ungaria urmărește să rupă Transilvania de România” este mai ridicat în rândul următoarelor categorii: bărbați, persoane cu vârsta între 30 și 44 de ani, cei cu educație medie sau superioară, locuitorii din regiunea Vest și Nord Est. Tinerii sub 30 de ani, cei inactivi potențial activi, locuitorii din regiunile Nord Vest și Centru, cei cu un venit mai ridicat și angajații la privat își exprimă dezacordul cu această afirmație într-o măsură mai mare decât alte categorii.
Protejarea minorităților etnice
87,2% dintre cei chestionați cred că România trebuie să protejeze drepturile minorităților etnice de pe teritoriul său, 11% sunt de părerea contrarie, iar 1,8% nu știu sau nu răspund.
DATE METODOLOGICE
Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).
Datele au fost culese în perioada 1 -12 martie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eșantionului multistadial stratificat a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95% la un grad de încredere de 95%.
[1] Capitolul 4: Dezinformare, propagandă, știri false, încrederea în surse de informații din cadrul studiului sociologic va fi publicat pe 31 martie 2021.
