158647 – 04032021 – Aproximativ 77,9 milioane de persoane din Uniunea Europeană lucrau în 2019 în servicii bazate pe utilizarea intensivă a cunoaşterii, din care 31,8 milioane erau bărbaţi şi 46,1 milioane femei, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.
Acestea includ servicii de înaltă tehnologie bazate pe utilizarea intensivă a cunoaşterii (programare, telecomunicaţii, cercetare şi dezvoltare), servicii de piaţă bazate pe utilizarea intensivă a cunoaşterii (transporturi, consultanţă de management, contabilitate, consultanţă fiscală şi juridică, activităţi de investigaţii şi securitate) şi servicii financiare de înaltă tehnologie bazate pe utilizarea intensivă a cunoaşterii (activităţi de servicii financiare, asigurări, reasigurări şi fonduri de pensii, exceptând asigurările sociale obligatorii, activităţi creative, artă şi petrecerea timpului liber, de editare, veterinare, administrare publică şi apărare, educaţie, sănătate şi asistenţă socială, biblioteci, arhive, muzee şi alte activităţi culturale, activităţi sportive).
În România, dintre cele 1,9 milioane de persoane care lucrau în 2019 în servicii bazate pe utilizarea intensivă a cunoaşterii, 856.800 erau bărbaţi şi 1,09 milioane erau femei.
Deşi femeile reprezintă mai puţin de jumătate din totalul persoanelor angajate în blocul comunitar (46%), ele sunt majoritare în serviciile bazate pe utilizarea intensivă a cunoaşterii (59%).
La nivelul UE, procentul femeilor angajate în servicii bazate pe utilizarea intensivă a cunoaşterii varia în 2019 de la 50%, în Malta şi Luxemburg, la 67%, în Lituania şi Letonia.
La nivel regional, cele mai ridicate procente de femei angajate în servicii bazate pe utilizarea intensivă a cunoaşterii se înregistrau în regiunea centru-vest din Lituania (69%), Opolskie în Polonia, Normandia Inferioară în Franţa, sudul Finlandei şi Swietokrzyskie în Polonia – (toate cu 68%).
La polul opus, cele mai scăzute procente de femei angajate în servicii bazate pe utilizarea intensivă a cunoaşterii se înregistrau în Egeea de Nord în Grecia (40%), oraşul autonom spaniol Ceuta (41%) şi alte două regiuni din Grecia: Egeea de Sud şi Macedonia de Est (ambele cu 42%).
