158026 – 22012021 – Cu prilejul celebrării a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) prezintă publicului, în cadrul programului „Exponatul lunii”, micro-expoziția „Stemele Principatelor Unite”, accesibilă publicului începând de astăzi, 22 ianuarie 2021, ora 12:00.
Unirea Principatelor prin alegerea unui singur domn, colonelul Alexandru Ioan Cuza, la 5 ianuarie la Iași și 24 ianuarie 1859 la București, a fost o dovadă a dorinței de unire a românilor din Moldova și Țara Românească.
Reprezentanții celor două Principate, adunați în Divanele ad-hoc, au înlăturat orgoliile și interesele personale, politice și economice, înțelegând că era un moment istoric pentru națiunea română – momentul în care, după secole, puteau să aleagă un domn pământean și, printr-o dublă alegere, să unifice statul român, construind acea Românie ce fusese un deziderat și un vis romantic cântat de poeți.
Demersurile de unire efectivă au început la 24 ianuarie 1859, după dubla alegere și au continuat cu momentul recunoașterii internaționale, la 11 decembrie 1861. Un pas important s-a făcut în anul 1862, prin alcătuirea unui singur guvern și alegerea unui singur parlament.
Un aspect semnificativ al unirii politice și instituționale a fost, de asemenea, unirea stemelor celor două Principate. Stemele reunesc simbolurile istorice și politice ale unui stat, iar artiștii au încercat să îmbine toate aceste elemente cu ajutorul artei și științei heraldicii, într-o creație care să sintetizeze istoria statului respectiv, ceea ce se poate observa și în cazul stemelor Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești folosite în vremea lui Cuza.
În colecțiile MNIR se păstrează mai multe obiecte de patrimoniu ce au pictate, gravate sau ștanțate, cele trei steme ale epocii lui Cuza.
În primii ani ai domniei sale, în Principatele Unite a fost folosită o stemă de tranziție, ce reunea simbolurile celor două principate Moldova și Țara Românească. Stema avea două scuturi acolate, pe primul fiind reprezentat capul de bour al Moldovei, iar pe cel de-al doilea, acvila cruciată a Țării Românești; scuturile erau timbrate de o coroană princiară închisă, stemă ce se găsește pe un castronaș de argint și pe un pahar de porțelan glazurat în culorile tricolore, ambele expuse cu această ocazie.
