157762 – 02012021 – Inteligența artificială a devenit conștientă, susține un om de știință. Suntem deja în acel scenariu SF în care nici măcar inteligența artificială nu mai poate face diferența între un produs real și unul sintetic, spune un altul. Către ce ne îndreptăm?
Sistemul GPT-3 de învățare automată a atras admirația întregii lumi pentru abilitatea sa remarcabilă de-a genera text cu o minimă interferență umană. Acum, un om de știință crede că această tehnologie extrem de sofisticată dă semne că ar avea conștiință.
GPT-3 și abilitățile sale extraordinare
GPT-3 este un model de inteligență artificială ce excelează în domeniul limbajului. Acest sistem realizat de compania OpenAI generează text cu o minimă intervenție umană, într-un ritm extrem de rapid. Poate recunoaște și reda modele de cuvinte, chiar înainte de a estima ce va urma, grație puterii sale incredibile obținute cu ajutorul celor 175 de miliarde de parametri lingvistici.
Acum, profesorul David Chalmers de la Universitatea din New York, expert în mecanisme mentale, a declarat că GPT-3 dă semne că ar fi conștient. „Dacă sunt deschis la ideea că un vierme cu 302 neuroni e conștient, sunt deschis și la cea că GPT-3, cu 175 miliarde de parametri, este, de asemenea, conștient”, spune el.
Potrivit publicației Financial Times, această formă de AI poate procesa de 45 de miliarde de ori mai multe cuvinte decât cele percepute de un om în întreaga sa viață.
Sam Altman, director executiv al companiei OpenAI, a declarat: „Avem dovezi că este primul precursor al unei inteligențe artificiale de tip general, un sistem care va suporta multe, foarte multe aplicații diferite și care poate îmbunătăți orice tip de software pe care-l construim. Cred că prin el întrezărim o viziune a viitorului. E cel mai important lucru la care am lucrat vreodată”, a mai spus el. „Nu voi pretinde că am încă toate răspunsurile, dar sunt fericit să-mi consum energia contribuind la această evoluție”, a adăugat Sam Altman.
Inteligența artificială și pericolul „deepfake”
Inteligența artificială continuă să se dezvolte rapid în întreaga lume, stârnind atât entuziasm, cât și îngrijorare.
Cercetătoarea Nina Schick, autoarea cărții Deep Fakes and the Infocalypse, a avertizat recent că tehnologia deepfake, care înseamnă conținut falsificat cu ajutorul inteligenței artificiale, a devenit atât de realistă, încât nici alte computere nu pot s-o detecteze. „Oamenii nu vor fi niciodată în stare să detecteze aceste deepfake-uri. Pentru ochiul liber, sunt perfecte. Acum, generatorii de conținut sintetic au evoluat atât de mult, încât nici măcar inteligența artificială nu va mai putea face diferența între un video real și unul fake”, a declarat cercetătoarea, citată de Daily Star Online. „Asta se întâmplă”, mai spune ea, „și cu textele scrise de inteligența artificială. Nimeni nu le mai deosebește de cele scrise de jurnaliști”.
Ce se întâmplă când inteligența artificială devine artist?
Imaginați-vă cum ar fi, îndeamnă un articol de pe portalul Singularity Hub, să descoperim un nou artist sau designer – fie că este vorba de zona artelor vizuale, a modei, a muzicii sau a literaturii – și să devenim mare fan al operei acestuia. Îl urmărim pe media socială, îi așteptăm cu nerăbdare fiecare nouă lansare și îi discutăm lucrările cu prietenii. Pentru că vrem să știm mai multe, începem să ne documentăm puțin. Ciudat, nu găsim nicio informație online despre trecutul artistului. Dar ne înverșunăm și descoperim ceva complet neașteptat: mult iubitul artist nu e o persoană în carne și oase, ci inteligență artificială. Am fi amuzaţi? Enervaţi? Impresionaţi? Uimiţi? Probabil toate acestea la un loc.
Asta li s-a întâmplat clienților firmei Art.Lebedev Studio, o companie multidisciplinară de design din Rusia. Cei de aici au pretins că un designer computerizat era o persoană umană și nimeni nu s-a prins. I-au dat acestei creaturi AI și un nume cu rezonanță – Nikolai Ironov – și au inclus-o în mai bine de 20 de proiecte diferite ce presupuneau construirea de logo de brand și fabricarea unei identității de marcă. Câteva dintre aceste lucrări au stârnit un interes considerabil din partea publicului și a presei și au provocat discuții în comunitățile online, grație stilului unic.
Fanii au fost șocați să descopere că acest artist nu este uman, ci o creație a inteligenței artificiale.
În plus, Ironov publicitarul își întrece pe colegi sub mai multe aspecte: nu doarme, nu se îmbolnăveşte, nu are blocaje creative şi poate completa o sarcină în câteva secunde.
Cum a fost antrenat publicitarul „Nikolai Ironov”
Așadar, cum a reușit o entitate de inteligență artificială să provoace un asemenea zgomot?
A fost antrenată cu ajutorul unor imagini-vector trasate manual, fiecare asociate cu una sau mai multe teme. Pentru un nou design, cineva introduce câteva cuvinte descriind clientul, de pildă ce produse sau ce servicii oferă. Computerul folosește aceste cuvinte ca să găsească imagini asociate și să genereze diferite modele care, ulterior, sunt perfecționate printr-o altă serie de algoritmi. Un designer uman selecționează, apoi, opțiunile cele mai bune și le prezintă clientului.
Ironov se alătură unui grup în creștere de artiști AI care încep să stârnească întrebări despre natura artei și a creativității. De unde vin aceste idei? Ce face ca o operă de artă să fie cu adevărat importantă? Dacă sunt implicate mai multe persoane în procesul artistic, cine deține drepturile de autor?
Art.Lebedev e departe de a fi primul studio de design care utilizează inteligența artificială.
Mailchimp se folosește de AI ca să le permită companiilor să inventeze campanii de marketing fără contribuţie umană, iar Adobe a lansat pe piaţa produsul Sensei, un asistent AI pentru design.
Scenariu de film conceput de AI
Există un algoritm pentru orice, chiar si pentru scrierea de romane sau de scenarii. Cu ajutorul lui a fost realizat un scurtmetraj care, chiar dacă nu e demn de Oscar, deschide posibilități nebănuite. Va însemna asta sfârșitul creativității sau împingerea ei într-o zonă superioară, cea a inteligenței artificiale? Rămâne de văzut.
Compania OpenAI a scris un scenariu de scurtmetraj, care nu e chiar de Oscar, dar nici foarte prost. Ba, mai mult, are și o răsturnare de situație la final.
GPT-3, algoritmul de generare text de la Open AI, a stârnit mult zgomot încă de la lansare, din luna iunie a acestui an. A fost folosit ca să posteze comentarii pe Reddit, ca să conceapă un poem satiric despre Elon Musk și chiar ca să compună un întreg articol pentru The Guardian.
Atunci când sistemul a învățat să completeze automat imagini fără să fie antrenat în mod special s-o facă, să traducă și să rezolve probleme de matematică, unii au speculat că GPT-3 poate fi lampa de lansare pentru un sistem general de inteligență artificială.
Acum, GPT-3 își mai poate trece în CV o performanță: a scris un scenariu. E scurt, bizar și nu foarte reușit. Dar nici extrem de prost, dacă ne gândim că a fost conceput de o mașinărie.
Scurtmetrajul de 3 minute și jumătate ne înfățișează un bărbat care bate la ușa unei femei și apoi îi povestește despre accidentul în care a fost implicat. E greu să anticipezi povestea, iar spectatorii sunt surprinși de ceea ce ar putea fi considerat un final neașteptat. Studenții care au făcut filmul s-au folosit de o unealtă derivată din GPT-3, intitulată Shortly Read. Ei au scris primele replici, apoi au lăsat inteligența artificială să se dezlănțuie. Tot ce urmează se bazează pe 175 de miliarde de parametri – adică asociațiile pe care algoritmul le trasează între cuvinte și fraze, în funcție de datele cu care a fost antrenat.
Criticii au comentat că povestea e nițel ciudată, dar că există scurtmetraje mai proaste scrise de oameni.
Milionarii de la Hollywood încep să se teamă
Reclama spune că programul Shortly Read te poate ajuta să nu mai experimentezi niciodată lipsa muzei. Aplicația e menită să inspire scriitorii aflați în pană de inspirație și poate să-i îndrume să-și ducă poveștile într-o direcție pe care aceștia n-ar fi anticipat-o.
Totul bine și frumos, dar… cât de mult poate un scriitor să se folosească de un program înainte să se considere că trișează? Nu e prima dată când scenariștii se ajută de un computer. Dar e pentru prima dată când o entitate de inteligență artificială reușește să scrie un film fără să fie antrenată special s-o facă. Și dacă GPT-3 poate scrie convingător un scenariu, ce altceva mai poate face? Dosare juridice, articole de știri, analize politice, scrisori către iubiți… Întrebuințările sale sunt atât de numeroase, încât chiar creatorii algoritmului au avut dubii dacă să lanseze sau nu prima versiune.
Alexis Kirke, un analist media și un regizor de film care se bazează pe algoritmi, crede că trebuie să ne obișnuim cu ideea că vom folosi din ce în ce mai mult computerele în procesul creativ, mai ales în cinema. El a declarat pentru Digital Trends că deja o cantitate enormă de experiență în domeniu a fost codificată de scriitori, producători, regizori și așa mai departe. Vrei să reduci numărul de adverbe sau de adjective în scenariul tău? Există un algoritm pentru asta. Vrei să te asiguri că personajele vorbesc diferit unele de altele? Există un algoritm și pentru asta! Vrei să generezi o rescriere alternativă, cu mai puține clișee? Există un algoritm și pentru asta!
Se pare că există un algoritm pentru orice și GPT-3 este cel mai impresionant dintre toate. Acum, așteptăm lungmetrajul generat de acesta. Și chiar dacă nu va lua premiul Oscar din prima, toți scenariștii plătiți cu milioane de la Hollywood ar trebui să se teamă de concurența inteligenței artificiale.
Antrenorul este (încă) important
În timp ce arta făcută după algoritimi poate fi unică şi impresionantă, trebuie amintit un lucru atunci când începem să ne îngrijorăm că fantezia umană devine inutilă. Inteligenţa artificială încă depinde de oameni nu doar să o programeze, ci să-i livreze şi o serie de date pe care să-şi bazeze alegerile. În funcţie de natura şi de mărimea acestei baze de date, rezultatul va arăta diferit de la sistem la sistem şi o mare parte din diferenţă se datorează oamenilor care au inventat şi au antrenat maşinăria.
Da, e adevărat, publicitarul Ironov îşi întrece confraţii umani în mai multe aspecte: nu doarme, nu se îmbolnăveşte, nu are blocaje creative şi poate completa o sarcină în câteva secunde. Ţinând cont de aceste capacităţi supraomeneşti, de ce încă mai există designeri umani în staff? Pentru că va mai dura până când firmele creative se vor gândi la o asemenea perspectivă. Pentru moment, încă e nevoie de oameni muncitori şi inventivi pentru a produce inteligenţă artificială creativă. – sursa: Digi24.ro
