156856 – 23102020 – Dacă statele membre aplică deficitar statul de drept, fondurile Uniunii Europene pot fi folosite pentru a submina valorile europene. Eurodeputații cer noi instrumente pentru a soluționa problema.
Eurodeputații au avertizat în cadrul dezbaterilor din plen de pe 5 octombrie că valorile europene sunt în pericol. Ei susțin că fondurile Uniunii din bugetul pe termen lung și din planul de redresare nu ar trebui să fie lăsate în mâinile celor care acționează împotriva democrației și a drepturilor fundamentale în Europa.
Deputații au solicitat ca statul de drept să fie consolidat în întreaga Europă printr-un nou mecanism și prin sancțiuni eficiente împotriva statelor membre care îl încalcă. Ei au insistat și asupra faptului că instituțiile Uniunii trebuie să cadă de acord asupra unor norme care să dispună în mod clar că un stat membru poate primi fonduri din partea Uniunii doar dacă respectă statul de drept. Ei au criticat propunerea Președinției germane a Consiliului, considerând-o insuficientă.
Ce este statul de drept
Statul de drept este menționat la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană ca una dintre valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană. Aceasta înseamnă că guvernele au obligații în temeiul legii, că nu pot lua decizii arbitrare și că cetățenii trebuie să aibă posibilitatea de a le contesta acțiunile în fața unor instanțe independente.
Acest concept consacră, de asemenea, lupta împotriva corupției și protejarea libertății mass-media. Astfel, garantează că nimeni nu este favorizat în mod necinstit și că publicul este informat în mod adecvat despre măsurile luate de guverne.
Mulți europeni sunt preocupați de statul de drept. Într-un sondaj Eurobarometru din 2019, cel puțin 85 % dintre respondenții din întreaga Uniune au considerat că fiecare dintre diferitele aspecte ale statului de drept este esențial sau important.
Mecanismele existente ale Uniunii care vizează să protejeze statul de drept
Uniunea dispune de mai multe instrumente pentru a proteja statul de drept. Comisia Europeană a publicat la 30 septembrie primul raport anual privind statul de drept, care monitorizează evoluțiile pozitive și negative legate de statul de drept în toate statele membre. Comisia a monitorizat România și Bulgaria după ce au aderat la Uniune în 2007.
Există, de asemenea, un dialog cu privire la statul de drept în cadrul Consiliului. În noiembrie, actuala președinție germană intenționează să poarte discuții referitoare la fiecare țară în parte, începând cu cinci țări ale Uniunii.
În cazul în care Comisia consideră că un stat membru încalcă legislația Uniunii, ea poate iniția „proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor”. Aceste acțiuni pot conduce la sancțiuni financiare, hotărâte de Curtea Europeană de Justiție. O altă procedură, prevăzută la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană, îi permite Consiliului să formuleze recomandări sau să decidă în unanimitate să aplice sancțiuni împotriva unui stat membru. Acestea pot include și suspendarea drepturilor de membru.
De ce se impun măsuri suplimentare
Deputații susțin că aceste instrumente nu sunt suficiente. Deși în cadrul Consiliului se desfășoară în prezent audieri în temeiul articolului 7 cu privire la Polonia și Ungaria, Parlamentul și-a exprimat regretul că cele două state membre nu au înregistrat progrese semnificative în abordarea acestor probleme.
În cadrul unei dezbateri în plen, eurodeputații au salutat raportul anual privind statul de drept prezentat de Comisie. Ei au cerut însă să se ia mai multe măsuri în materie de aplicare a legii. „Activitatea de monitorizare luată separat nu va readuce independența judiciară în Polonia și nici nu va salva platforma de știri Index din Ungaria”, a declarat Michal Šimečka (Renew Europe, Slovacia).
Dl Šimečka a elaborat un raport (votat pe 7 octombrie) în care solicită un mecanism care să întărească instrumentele existente și să creeze un ciclu anual de monitorizare, cu recomandări, termene și obiective specifice fiecărei țări. Ciclul ar trebui să servească drept bază pentru a lua măsuri în temeiul articolului 7 sau pentru a suspenda fondurile din buget destinate unui stat membru.
Protejarea intereselor financiare ale Uniunii
Dacă există corupție sau dacă instanțele nu sunt independente, atunci cel mai probabil nu există nicio protecție împotriva utilizării abuzive a fondurilor Uniunii alocate unui stat membru. În 2018, Comisia a prezentat o nouă propunere legislativă. Obiectivul ei este să apere interesele financiare ale Uniunii dacă se identifică probleme legate de statul de drept.
Potrivit propunerii, Comisia ar putea suspenda sau reduce plățile din bugetul Uniunii către un stat membru care încalcă statul de drept. Acționând cu majoritate calificată, Consiliul ar avea drept de veto asupra deciziei Comisiei.
Parlamentul și-a adoptat poziția referitoare la propunere la începutul anului 2019. El a cerut să fie pus pe picior de egalitate cu Consiliul în ceea ce privește procesul decizional. Dosarul este legat de rezultatul negocierilor privind bugetul pe termen lung al Uniunii. Parlamentul a insistat că este posibil să se ajungă la un acord referitor la bugetul pentru perioada 2021-2027 doar dacă se înregistrează progrese suficiente în legătură cu această legislație.
În iulie 2020, liderii Uniunii au convenit să introducă „condiționalitatea referitoare la statul de drept”. Astfel, un stat membru va putea primi fonduri din partea Uniunii doar dacă respectă statul de drept. Președinția germană a Consiliului a prezentat o propunere de compromis. Pe 5 octombrie, în cursul unei dezbateri în plen, eurodeputații au criticat-o, considerând-o ineficientă.
”Un mecanism care nu poate fi declanșat niciodată în practică din cauza unor portițe legale sau a unor demersuri fără substanță servește doar intereselor celor care doresc să nu se ia nicio măsură”, a afirmat Petri Sarvamaa (PPE, Finlanda).
Daniel Freund (Verts/ALE, Germania) a declarat: „Ștacheta este atât de ridicată pentru acest mecanism încât știm că nu vor exista niciodată consecințe. Spre exemplu, să zicem că guvernul unui stat membru se debarasează de judecătorii care nu-i sunt pe plac, așa cum s-a întâmplat în Polonia. Înainte de a putea declanșa mecanismul, Comisia trebuie să dovedească felul în care situația este în detrimentul contribuabililor.”
Mulți eurodeputați au subliniat că nu doar banii Uniunii sunt în joc. Iratxe García Pérez (Spania), președinta Grupului S&D, a declarat următoarele: „Statul de drept înseamnă mai mult decât combaterea corupției – este vorba despre valorile noastre comune… Valorile noastre sunt piatra de temelie a Uniunii. Avem nevoie de ele pentru a înainta, pentru a progresa, iar noi nu vom ezita să le apărăm fără compromisuri.”
