156619 – 02102020 – Dezinformarea este o provocare societală multistratificată. Pentru a se proteja atât pe ei înșiși, cât și pe ceilalți împotriva dezinformării, utilizatorii rețelelor sociale pot adopta o rutină de igienă a informațiilor. Igiena informațiilor nu este același lucru cu regulile pentru detectarea știrilor false. Pentru a folosi analogia medicală, igiena nu se referă la căutarea activă a agenților patogeni, ci la rutine care reduc zilnic riscul de infecție. În mod similar, definim igiena informațiilor ca fiind practicarea unei rutine zilnice pentru reducerea riscului de a acționa și multiplica dezinformarea propriilor contacte din social media.
Izbucnirea Covid-19 a readus în actualitate dezbaterea despre pericolele dezinformării pe rețelele de socializare. În timpul pandemiei, miturile despre tratamentele și promovarea diverselor tratamente pentru coronavirus, originile sale și motivele care au stat la baza acesteia au fost răspândite pe scară largă pe rețelele sociale, ducând în unele cazuri la situații care au pus în pericol viața oamenilor, uneori cu consecințe fatale (ex. consumul de înălbitor). În acest scop, António Guterres, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, a cerut abordarea „infodemiei” dezinformării.
Lacune în ghidurile de igienă a informațiilor
Încadrarea dezinformării într-un astfel de context îi plasează pe utilizatorii social media în centrul acestui fenomen social multistratificat și solicită o nouă abordare adecvată pentru a o aborda. În acest scop, pentru a se proteja pe ei înșiși și rețelele lor împotriva „infodemiei” unei diseminări rapide a informațiilor, utilizatorii de social media trebuie să adopte ceea ce se numește „rutina de igienă a informațiilor”. Rutina de igienă a informațiilor este definită ca practica de evaluare a informațiilor online, astfel încât să reducem cât mai mult riscul de a consuma și răspândi dezinformare în rețeaua cuiva. Această practică diferă de verificarea faptelor și detectarea știrilor false, concentrându-se pe detectarea activă și identificarea „agenților patogeni”, mai degrabă decât pe rutina zilnică care urmărește evitarea „infecției”.
Regulile de igienă a informațiilor, cum ar fi „verificați sursa informațiilor”, „verificați dacă contul este un bot” și „semnalizați informațiile care nu sunt de încredere în beneficiul celorlalți” sunt recomandate în mod regulat de verificatorii de informații, jurnaliștii și experții în alfabetizare media pentru a ajuta la limitarea răspândirea dezinformării. Fără îndoială, astfel de recomandări sunt foarte importante, dar deseori consumă mult timp sau sunt prea dificile și complicate pentru ca utilizatorii să le adopte ca parte a rutinei lor de zi cu zi.
Efectul adevărului iluzoriu
Proiectul european finanțat de H2020 EUNOMIA soluționează acest decalaj dezvoltând instrumente care să asiste utilizatorii de social media în practicarea rutinelor de igienă a informațiilor, astfel încât să aplatizeze curba „infodemicului”. Setul de instrumente EUNOMIA cultivă abilități de alfabetizare media care să permită utilizatorilor de social media să își evalueze singuri încrederea în informațiile online. În timp ce încrederea este legată de veridicitate, aceste concepte diferă semnificativ. Oamenii nu caută întotdeauna să verifice dacă informațiile online sunt adevărate sau nu. În unele cazuri, procesul de verificare poate fi complex și dificil. Încrederea în acest sens poate fi considerată mai importantă atunci când consumăm și răspândim informații. De fapt, o persoană este înclinată să perceapă informația ca fiind de încredere și credibilă doar pentru că este foarte familiarizată cu ea. În psihologia social, acesta este ceea ce se numește „ efect de adevăr iluzoriu”. Încrederea atunci este o calitate subiectivă și, prin urmare, este în ochii privitorului. În acest scop, instrumentele care susțin evaluarea individuală a încrederii sunt esențiale pentru a încetini răspândirea dezinformării și a minimiza riscurile acesteia.
Abordarea proiectului EUNOMIA
EUNOMIA adoptă o abordare pozitivă-întâi a provocării de încredere a informațiilor în social media, care le permite utilizatorilor să evalueze în mod critic informațiile pe care le consumă și să își protejeze rețeaua împotriva răspândirii dezinformării. EUNOMIA oferă un set de instrumente sub forma unui însoțitor de social media care poate fi implementat în prezent pe platforme de socializare descentralizate și cu acces deschis precum Mastodon și Diaspora. Companionul de pe rețelele de socializare oferă mai mulți indicatori de încredere pentru ca utilizatorii să le selecteze și să le afișeze pe cele preferate pentru a le susține evaluarea. Acestea pot include indicatori ai activității botului, cum ar fi raportul dintre urmăritori și următori, și alți indicatori co-dezvoltați cu utilizatorii de social media înșiși sau identificați în literatura științifică, cum ar fi obiectivitatea unei postări. EUNOMIA vizualizează, de asemenea, modificările informațiilor online între postările diferiților utilizatori într-o cascadă de informații. Aceasta înseamnă că utilizatorii EUNOMIA pot vedea cum s-a schimbat o informație atunci când a fost partajată sau repartizate de diferiți utilizatori și / sau în perioade diferite de timp. Deci, utilizatorul poate vedea toate diferitele versiuni ale aceleiași informații și „călătoria” modificărilor potențiale efectuate.
Pentru a opri răspândirea dezinformării, EUNOMIA încurajează participarea activă și colectivă a utilizatorilor de social media. Adoptând reguli privind contribuția utilizatorilor (ex, recomandarea de „semnalizare a informațiilor care nu sunt de încredere în beneficiul altora”), EUNOMIA permite utilizatorilor să voteze cu privire la încrederea conținutului și să acționeze ca referință de încredere în propria rețea. Numărul de voturi constituie unul dintre câțiva indicatori de încredere care ar putea fi utilizați de alți utilizatori pentru a evalua încrederea informațiilor.
Recomandările proiectului EUNOMIA
EUNOMIA a dezvoltat un set de recomandări de igienă a informațiilor care vizează patru reguli:
- a) sursa de informații
- b) conținut
- c) limbaj
- d) acțiune de atenuare a riscului.
Acest set a reieșit dintr-o cercetare aprofundată, care a condus în identificarea și analiza unui număr mare de orientări disponibile online. Aceste orientări au fost apoi evaluate pe baza caracterului practic și a dovezilor eficacității lor. Identificarea și evaluarea liniilor directoare au fost realizate de o echipă interdisciplinară de cercetători EUNOMIA care le-a evaluat caracterul practic din punct de vedere al expertizei și al timpului necesar pentru adoptare de către utilizatori. În mod similar, eficacitatea liniilor directoare s-a bazat pe dovezi științifice. Setul de recomandări rezultate – cum ar fi „Verificați dacă autorul este anonim”, „verificați dacă limba este utilizată pentru a vă implica emoțional ” – va fi testat cu utilizatorii finali și va ajuta la dezvoltarea ulterioară a setului de instrumente EUNOMIA.
