156949 – 30102020 – Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a participat ieri la deschiderea programului Consolidarea răspunsului proactiv al justiției penale la problema traficului de persoane în România/Strengthening Proactive Criminal Justice Response to Trafficking in Persons in Romania.
Programul, organizat de International Justice Mission (IJM), se întinde pe o perioadă de doi ani și a primit o finanțare din partea Guvernului Statelor Unite ale Americii de 600.000 de dolari.
Proiectul de susținere a sistemului judiciar al IJM include prevenția, sprijinirea supraviețuitorilor individuali ai traficului de persoane și consolidarea sistemului de justiție penală pentru a răspunde în mod eficient la acest tip de infracțiuni.
Proiectul a fost lansat în prezența ambasadorului SUA în România, Adrian Zuckerman și a procurorului general al României, Gabriela Scutea.
Cu această ocazie, ambasadorul american a apreciat ”eforturile Guvernului Orban de combatere a traficului de persoane”. Totodată, acesta a precizat că ”guvernele anterioare au ignorat sau au amânat investigarea și urmărirea penală a cazurilor de trafic de persoane, actualul Guvern, chiar și cu provocările suplimentare legate de Pandemie, s-a focusat pe această problemă, făcând progrese notabile”.
Cu patru luni în urmă, în același format, în contextul în care constatam că traficul de persoane și crima organizată au ajuns la un nivel intolerabil în România, făceam o promisiune: că vom valorifica parteneriatul strategic pe care îl avem cu Statele Unite ale Americii pentru a pune capăt acestui fenomen, a spus Predoiu. ”Spuneam atunci că zonele de intervenție trebuie să aibă în vedere prevenția, investigația și protecția victimelor. Sunt domenii prioritare sesizate și de noi, în cadrul propriilor procese de introspecție, și de partenerii străini, prin rapoartele de monitorizare pe care le elaborează. În ciuda contextului dificil creat de pandemia COVID-19, efortul bilateral pe marginea acestui fenomen s-a intensificat, pe fondul primirii unor mesaje îngrijorătoare atât din partea comunităţii internaționale, cât și din cazuistica internă privind traficul de persoane, ce produc rezonanțe pe care le traducem instituțional prin toate mijloacele de care dispunem, atât ministrul justiției, cât și ministrul afacerilor interne și procurorul general. În lunile precedente, în colaborare cu Ambasada SUA din România, Ministerul Justiției a desfășurat, printr-o serie de webinare, un program intens de pregătire a procurorilor, polițiștilor și altor categorii de experți în materia traficului de persoane, a asistenței victimelor traficului de persoane, crimei organizate, combaterii spălării banilor, criminalității informatice, dar și a recuperării bunurilor provenite din infracțiuni. Salut inițiativa Guvernului american de a finanța un nou proiect dedicat atingerii acestor deziderate. Este marca unui parteneriat matur, care propune soluții la provocările învederate. Obiectivele proiectului răspund celor trei arii de intervenție pe care le-am menționat la început: prevenirea fenomenului prin educație, consolidarea investigațiilor prin formarea profesională suplimentară a oficialilor și sprijinirea victimelor prin îmbunătățirea serviciilor oferite acestora. Cred cu tărie că acest proiect conține jalonul esențial în funcție de care se impune să ne re-orientăm filosofia de acțiune: centrarea pe victimă. Atât furnizorii de servicii sociale, cât și organele de urmărire penală, atât organele de aplicare a legii, cât și instanțele de judecată trebuie să nu uite că traficul de persoane și traficul de minori sunt fapte care generează traume. Răspunsul statal nu poate fi eficient dacă neglijează acest lucru, dacă ne desconsiderăm propriile victime. În context, salut accentul puternic pus în cadrul proiectului pe relația cu ONG-urile ce activează în domeniu; lupta împotriva traficului de persoane nu poate fi câştigată fără existenţa unui parteneriat solid cu organizațiile dedicate asistenței victimelor care, să fim onești, suplinesc limitele noastre de acțiune.
În paralel, în contextul asumării de către România a unor angajamente atât la nivel european, cât și internațional, MJ, alături de alte instituții responsabile, este parte a procesului de implementare a recomandărilor adresate RO în rapoartele internaționale de interes major în materie, inclusiv Raportul privind traficul de persoane al Departamentului de Stat al SUA, pe care l-am menționat anterior. Alături de colegii mei, susțin necesitatea unei analize critice a funcționării efective a mecanismului de asistență a victimelor; din perspectiva competenței ministerului, ne dorim conturarea unei imagini mai clare despre accesarea de către victime a formelor de asistență financiară reglementate; începând cu anul 2020 am reușit, cu sprijinul instanțelor de judecată, să culegem date statistice privind formele de asistență financiară de care au beneficiat victimele. Totodată, lucrăm la implementarea unei soluții tehnice pentru anonimizarea numelor victimelor infracțiunilor de trafic de persoane din portalul instanțelor de judecată, sistem informatic gestionat din punct de vedere tehnic de Ministerul Justiției, care să nu elimine cu totul vizualizarea dosarelor din modulul public al aplicației. Ca membru al CSM, voi susține implicarea Institutului Național al Magistraturii în realizarea componentei de pregătire profesională a judecătorilor și procurorilor, avută în vedere de proiectul pe care îl lansăm astăzi. Totodată, voi încuraja utilizarea CSM ca forum de analiză a nevoilor de pregătire pe care le reclamă magistrații în ceea ce privește lucru cu victimele. Fenomenul traficului de persoane nu îşi diminuează nici gravitatea şi nici recurenţa în această perioadă grea, găsind noi moduri de a se adapta şi solicitând, în acest mod, un răspuns mereu actual şi flexibil al autorităților române, vizând totodată atât componenta de prevenire, cât şi pe cea de combatere. Ministerul Justiţiei rămâne un partener perseverent în lupta împotriva traficului de persoane, atât în cadrul colaborării inter-instituționale, cât și în dimensiunea externă, a relațiilor multilaterale și bilaterale strategice”.
