156298 – 05092020 – Agenţia Naţională Antidrog (ANA) a finalizat cel de-al şaselea studiu de prevalenţă a consumului de droguri în populaţia generală – GPS 2019, unul dintre cei 5 indicatori epidemiologici cheie utilizaţi la nivel mondial şi european în monitorizarea fenomenului drogurilor.
Pentru a observa fenomenul în dinamică şi pentru a determina tendinţele înregistrate de-a lungul timpului în consumul de droguri, ANA desfăşoară, sistematic, o dată la trei ani, acest studiu (2004, 2007, 2010, 2013, 2016, 2019), care îşi propune să evalueze, conform standardelor europene, cunoştinţele, atitudinile şi practicile populaţiei generale (15 – 64 ani) referitoare la consumul de droguri.
Principalele concluzii rezultate din acest studiu sunt:
România continuă să se numere printre ţările europene cu cel mai scăzut consum de droguri, situându-se sub media europeană a consumului pentru majoritatea drogurilor, chiar pe ultimele locuri.
În România cele mai consumate droguri ilicite sunt, în ordine, noile substanţe psihoactive (NSP), canabisul, cocaina/crack, medicamentele fără prescripţie medicală, ecstasy, cele mai scăzute valori fiind înregistrate pentru heroină, LSD, amfetamine, solvenţi/inhalante.
Consumul experimental (cel puţin o dată în viaţă), la nivelul populaţiei generale, este de 10,7%. Prevalenţa în ultimul an (consumul recent) este de 6%, în timp ce, pentru consumul din ultima lună (consumul actual), se observă o prevalenţă de 3,9%.
În funcţie de grupa de vârstă, cele mai mari prevalenţe, indiferent de perioada de timp analizată, se înregistrează pe segmentul de vârstă 15-34 ani. Pentru segmentul de vârstă (35-44 ani), se înregistrează prevalenţe de peste 3 ori mai mici.
Drogurile pentru care se înregistrează scăderi ale prevalenţei consumului de-a lungul vieții sunt LSD, medicamente fără prescripție medicală, solvenți/ inhalante şi amfetamine.
Colectarea datelor pentru realizarea studiului a avut loc în perioada octombrie-noiembrie 2019, iar analiza şi interpretarea acestora s-au realizat în anul 2020, fiind efectuat pe un eşantion de 7.200 respondenţi, cu o supraeşantionare pe regiunea Bucureşti-Ilfov, de 1.500 de subiecţi.
