156431 – 16092020 – Organizațiile media din întreaga lume arată o conștientizare și adoptare în creștere a inteligenței artificiale pentru colectarea de informații, scrierea și distribuirea știrilor. Având în vedere puterea transformativă potențială a IA în jurnalism, organizațiile media trebuie să ia în considerare modul cel mai bun de a utiliza instrumentele de IA pentru a-și îndeplini misiunea. Ar trebui să reflecteze asupra impactului pe care AI în jurnalism îl are asupra democrației, diversității și valorilor publice.
În numărul său din decembrie 2019, The Economist a publicat un interviu cu o piesă de inteligență artificială (AI), numită GPT-2 . GPT-2 a fost instruit pentru a genera text și în interviu a răspuns la întrebări despre starea lumii în 2020. Cu privire la întrebarea „Care este viitorul AI?” robotul a răspuns: „Ar fi bine dacă am folosi tehnologia mai responsabil. Cu alte cuvinte, ar trebui să o tratăm ca pe un utilitar, ca pe un instrument. Ar trebui să depunem tot atâtea eforturi în dezvoltarea tehnologiei cât este necesar, mai degrabă decât să ne îngrijorăm că ne va face rău și ne va distruge viața”.
GPT-2 nu înțelege cu adevărat ce spune și, deși răspunsurile sale din interviu sunt puțin vagi și generale, performanța sa este destul de impresionantă. La începutul acestui an, OpenAI, dezvoltatorul GPT-2 și-a prezentat deja succesorul GPT-3, care este mult mai puternic. Generarea automată de text este unul dintre numeroasele exemple care arată puterea potențială a IA folosită de mass-media.
În iunie 2019, European Science-Media Hub (ESMH) a publicat deja un articol despre IA în jurnalism, la finalul unei școli de vară de trei zile pentru tineri jurnaliști și studenți la Strasbourg pe această temă. Care au fost cele mai importante evoluții și discuții de atunci?
Evoluții actuale
„Cea mai importantă evoluție din ultimul an a fost adaptarea și conștientizarea tot mai mare a IA în redacțiile din întreaga lume”, spune Nicholas Diakopoulos, profesor asistent în studii de comunicare și informatică la Universitatea Northwestern (SUA). „Tipul de locuri de muncă în jurnalism va fi evolua. Unele locuri de muncă vor semăna mai puțin cu posturile tradiționale, dar vor implica mai multe competențe IT”.
Diakopoulos oferă câteva exemple de instrumente AI jurnalistice recent dezvoltate: New York Times a lansat un laborator de cercetare și dezvoltare pentru a experimenta AI în jurnalism . Washington Post a început să experimenteze instrumentele de verificare a știrilor, la care colaborează și Diakopoulos. Pe latura academică, au fost stabilite conferințe precum Machines + Media și simpozionul Computation + Journalism.
Înainte de izbucnirea crizei COVID-19 și anularea Jocurilor Olimpice din 2020, The New York Times experimenta o viziune computerizată,cu o tehnologie AI, pentru a construi scene 3D de la evenimentele sportive. Ideea era folosirea AI pentru a spori experiența spectatorilor de televiziune în timp real, de exemplu, oferind informații despre performanța live a sportivilor.
Împreună cu o echipă a The Washington Post, Diakopoulos a dezvoltat un instrument de verificare a știrilor pentru alegerile prezidențiale din SUA 2020. Scopul este să folosească un set de date despre câteva milioane de alegători înregistrați din SUA pentru a încerca să găsească locații interesante unde ar putea merge un jurnalist politic pentru a descoperi o tendință demografică în electorat, de exemplu, deoarece se dovedește că există o creștere a noii înregistrări a alegătorilor hispanici din Texas.
Diakopoulos și laboratorul său de cercetare dezvoltă, de asemenea, un instrument menit să ajute jurnaliștii de investigație să aprofundeze utilizarea algoritmilor de către guvernul SUA. Instrumentul poate fi configurat pentru a da automat o alertă în fiecare săptămână: De exemplu: „Săptămâna trecută am găsit opt algoritmi noi care cred că se potrivesc cu interesul dvs.” În acest moment, nouă jurnaliști testează instrumentul.
Impactul asupra societății
În toamna anului 2019, London School of Economics a publicat un sondaj global de jurnalism și AI . Raportul LSE s-a bazat pe interviuri cu 71 de redacții din 32 de țări. Una dintre concluziile sale a fost că AI va remodela jurnalismul într-un mod incremental, dar cu efecte structurale pe termen lung. Raportul menționează, de asemenea, că utilizarea instrumentelor jurnalistice de AI ridică întrebări cu privire la implicațiile pentru societate. Care sunt efectele asupra democrației, asupra diversității raportărilor jurnalistice și asupra valorilor publice din raportare?
Profesorul Natali Helberger de la Universitatea din Amsterdam (UvA) studiază exact aceste întrebări. Ea subliniază faptul că, istoric vorbind, jurnalismul și tehnologia au avut întotdeauna o relație strânsă: fotografie, telefon, radio, tv, computer, internet, smartphone – toate au determinat schimbări în jurnalism. „ Introducerea fiecărei tehnologii a venit mai întâi cu un hype major, apoi cu un val de îngrijorare și chiar distopie și, în cele din urmă, cu o fază constructivă în care tehnologia a fost utilizată în beneficiul jurnalismului.” – Citiți interviul complet
Potrivit lui Helberger, este greșit să denigrezi o anumită tehnologie în sine. În schimb, spune ea, ar trebui să investigăm cum putem folosi tehnologia pentru a sprijini o societate democratică. „AI are o putere transformatoare pentru jurnalism. Oferă noi modalități de a interacționa cu publicul și creează posibilități pentru oameni de a găsi informații mai eficient și de a se informa mai bine. Dar odată cu această putere vin și responsabilități, de exemplu pentru a proteja drepturile fundamentale și libertatea”.
Datorită acestor responsabilități, Helberger este îngrijorată de lipsa de finanțare structurală independentă pentru cercetare și dezvoltare în jurnalism. „O mulțime de inovații tehnologice în jurnalism sunt finanțate de inițiativa Google News. Este foarte bine că o fac. Dar Google este o companie, nu? Mass-media joacă un rol cheie în democrația noastră și ar trebui să fie întotdeauna independente”.
Cercetarea sa se axează pe utilizarea recomandărilor de știri automate și consecințele acestora asupra diversității raportărilor: „Diversitatea în idei, opinii, culturi, etnii și religii este importantă într-o democrație, deoarece ne învață toleranța. Mai ales în timpul nostru polarizat actual, mass-media trebuie să se asigure că sunt incluzive, că pot servi tuturor și nu doar unui anumit grup”.
Împreună cu radiodifuzorul public german ZDF, ea și colegii ei de la universitate testează acum un set de instrumente pentru diversitate pe care l-au dezvoltat, printre altele, în cooperare cu oamenii de știință de la radiodifuzorul comercial RTL din Olanda. Acesta este un set de instrumente generic, independent, care ajută profesioniștii din domeniul mass-media să înțeleagă și să evalueze diversitatea recomandărilor lor algoritmice. În funcție de aceste perspective și de faptul că presa de știri dorește, de exemplu, conținut mai atrăgător, mai mult conținut politic sau mai multe voci minoritare, se poate întoarce roata instrumentului de recomandare.
„Fiecare instrument AI din mass-media trebuie optimizat pentru un anumit tip de știri”, spune profesorul Natali Helberger , „deoarece cu un instrument generic aveți foarte puțin de spus despre valorile pe care dvs., ca mediu jurnalistic, le considerați importante. O mașină nu poate decide despre ce valori sunt importante. Aceasta este fundamental o decizie umană.”
- Material preluat după ScienceMediaHub
