156553 – 28092020 – ”Evoluţia situaţiei dintre Armenia şi Azerbaidjan, pe linia de contact, este tulburătoare. România face apel către ambele părţi pentru dezescaladarea conflictului şi pentru reluarea dialogului politic, în scopul de a găsi soluţii exclusiv prin mijloace paşnice, în cadrul legii internaţionale”, a scris, duminică, pe Twitter, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.
Armenia a declarat legea marţială şi a dispus o mobilizare totală a armatei în urma confruntărilor din regiunea Nagorno-Karabah disputată cu Azerbaidjanul, a anunţat duminică premierul armean Nikol Pashinyan, transmit Reuters, AFP şi dpa.
”’Susţinem ferm statul nostru, armata noastră şi vom învinge. Trăiască glorioasa armată armeană!”’, a scris pe Twitter şeful Executivului armean.
”’Condamnăm ferm agresiunea conducerii politico-militare a Azerbaidjanului împotriva Republicii Artsah (Karabah – n.r.). Partea armeană va acţiona cu încredere cu toate capacităţile sale pentru a asigura securitatea poporului din Artsah şi pentru a furniza răspunsul politic şi militar adecvat. Conducerea politico-militară a Azerbaidjanului poartă deplina responsabilitate pentru consecinţele agresiunii sale”’, indică Ministerul de Externe armean pe site-ul său.
Armenia şi Azerbaidjanul se acuză reciproc de atacuri în Nagorno-Karabah
Armenia susţine că Azerbaidjanul a comis un atac aerian şi de artilerie asupra regiunii Nagorno-Karabah, în timp ce partea azeră afirmă că nu a făcut altceva decât să răspundă la o agresiune a forţelor armene, care – potrivit autorităţilor de la Baku – au lansat atacuri ”deliberate şi ţintite” de-a lungul liniei frontului.
”’Ne apărăm teritoriul, cauza noastră este corectă!”, a declarat preşedintele azer Ilham Aliev, într-un mesaj către conaţionalii săi.
Într-o reacţie la ultimele evenimente din Nagorno-Karabah, armata azeră a anunţat că nu este necesară o mobilizare totală întrucât ea dispune de suficient personal militar.
Cele două ţări din Caucaz au o dispută de lungă durată asupra Nagorno-Karabah, regiune aflată pe teritoriul azer, dar populată majoritar de etnici armeni. Deşi în 1994 a fost încheiat un acord de încetare a focului, în mod frecvent Armenia şi Azerbaidjanul se acuză reciproc de atacuri în Nagorno-Karabah şi de-a lungul frontierei dintre ele.
Conflictul a cauzat îngrijorarea Occidentului inclusiv pentru că ar putea spori instabilitatea în Caucazul de Sud, zonă ce serveşte drept coridor pentru conductele de ţiţei şi gaz către pieţele mondiale.
