156142 – 23082020 – ”Europa de sud-est e ca în Catch-22. Numeroasele probleme din regiune îi determină pe oameni tineri, talentați să plece în turmă. Însă fără cei tineri, talentați și capabili să aducă prosperitate, regiunea nu va putea să recupereze și să țină pasul cu restul Europei. De-a lungul Balcanilor, populațiile se micșorează și îmbătrânesc și, dacă nimic nu se va schimba, încă și mai mulți vor pleca”, scrie The Economist.
Măsurarea demografiei în Balcani este dificilă: în afară de cele referitoare la nașteri și decese, datele sunt greu de găsit. Un șofer de camion care pleacă din Belgrad pentru a un loc de muncă în Germania nu trebuie să le spună autorităților sârbe. Din cauza istoriei complicate a regiunii, milioane de cetățeni pot primi pașapoarte din „țările-mamă” vecine. Acestea sunt deosebit de atractive dacă țara-mamă este membră UE, deoarece cetățenia UE include dreptul de a lucra oriunde în Uniune. O cincime dintre deținătorii de pașapoarte croați care lucrează în străinătate sunt probabil din Bosnia și aproape toți moldovenii care lucrează în Occident au documente românești. Toate acestea fac dificil de spus cine de unde este.
Cu toate acestea, datele disponibile pot oferi o imagine clară. Populația din fiecare țară balcanică se micșorează din cauza emigrării și a fertilității scăzute. În trecut, populațiile au crescut în urma valurilor de emigrare, deoarece multe femei aveau câte șase copii. Acum, puține au mai mult de unul. Până anul viitor, Serbia ar putea avea mai mulți pensionari decât oameni activi.
Pe termen scurt, guvernele nu sunt deranjate de emigrarea, deoarece ea reduce șomajul și crește remitențele din străinătate. Dar pe termen lung, spune Vladimir Nikitovic, un demograf sârb, fenomenul este „catastrofal”. Aproximativ 50.000 de oameni părăsesc Serbia în fiecare an. Dintre cei care se întorc, aproximativ 10.000 sunt pensionari care și-au petrecut viața în Occident. Copiii lor nu-i vor urma.
Potrivit proiecțiilor actuale, Bulgaria va avea cu 39% mai puțini oameni până în 2050, comparativ cu 1990. Regiunea are unele dintre cele mai scăzute rate de fertilitate din lume. Femeile bosniace au în medie 1,3 copii și croatele 1,4. Kosovo, cu o vârstă medie de 29 de ani, are cea mai tânără populație a regiunii, dar și aici rata de fertilitate de 2,0 (aflată chiar sub rata de înlocuire) e în scădere de ani buni. În altă parte, ratele sunt similare cu cele ale țărilor din vestul Europei. Dar, deoarece Balcanii nu prea găzduiesc imigranți plătitori de impozit, banii pentru pensionari sunt puțini.
Efectele contracției populației sunt clare. În culmea sărbătorilor de vară, Râșnov, un oraș frumos de pe dealurile transilvănene ale României, care avea cândva o piață plină de viață, este extrem de gol, cu o cafenea abia deschisă. Cu o generație în urmă, populația săsească de aici, ale cărei rădăcini duceau are până în Evul Mediu, a plecat în Germania. Etnicii români își caută de lucru în altă parte. Aceștia le trimit bani acasă, părinților îmbătrâniți, dar puțini se întorc, cu excepția celor ieșiți la pensiei. De ce să lucrezi într-o cafenea din Râșnov când poți face același lucru, pe mult mai mulți bani, în străinătate?
Câteva dintre orașele regiunii au crescut. Clujul, un alt oraș din Transilvania, este în plină expansiune. Capitala Albaniei, Tirana, atrage și ea oameni. Primarul acesteia, Erion Veliaj, spune că se confruntă cu un aflux de 25.000 de oameni în fiecare an. Dar acestea sunt excepții.
Această combinație de emigrare rapidă, fertilitate scăzută și imigrare redusă produce cel mai prost rezultat imaginabil, spune Kresimir Ivanda, un demograf croat. Grecia, Italia și Spania au o natalitate scăzută, dar atrag mulți imigranți. În Polonia, peste un milion de ucraineni au umplut golurile de pe piața muncii, lăsate de emigrare.
Domnul Nikitovic a lucrat pentru o comisie națională pentru soluționarea crizei demografice a Serbiei, dar guvernul, spune el, nu a acționat suficient pentru a se vedea ceva. Ca și în multe țări balcanice, există o droaie de probleme. Femeile sunt descurajate să aibă mai mulți copii din cauza lipsei de protecție împotriva concedierii atunci când rămân însărcinate. Călătoria ieftină cu avionul face ușoară căutarea unei slujbe în străinătate (sau cel puțin așa stăteau lucrurile înainte de Covid-19). În vremuri normale, îngrijitorii croați din Marea Britanie sau românii din abatoarele germane se pot deplasa pentru locuri de muncă pe termen scurt. Acest lucru agravează deficitul de forță de muncă din țările de origine, ceea ce duce la creșterea salariilor. Ivan Vejvoda, de la Institutul de Științe Umane din Viena, consideră că satisfacerea nevoilor Europei de Vest, fără drenarea țărilor balcanice de resursa lor umană, necesită acțiuni concertate din partea UE și a statelor din regiune.
Desigur, pentru cetățenii țărilor din Balcani, câștigarea salariilor mai mari din străinătate este o binefacere. Remus Gabriel Anghel, un demograf român, spune că experiențele de migrație din ultimii 15 ani au fost, de asemenea, un motor al schimbării sociale. Înainte, oamenii voiau doar să aibă suficienți bani pentru cele necesare; acum, cei care au trăit în vestul Europei cer școli, spitale și servicii mai bune. Potrivit lui Anghel, acesta este un lucru pe care guvernul „nu îl înțelege cu adevărat”.
