155002 – 11062020 – Proiectul Planului Urbanistic Zonal Coordonator Sector 5 a fost supus dezbaterii publice într-o şedinţă organizată online, pe 9 iunie, de Primăria Capitalei, eveniment în cadrul căruia mai mulţi vorbitori au atras atenţia asupra faptului că, faţă de anul 2012, suprafaţa de spaţii verzi din Sectorul 5 s-a diminuat cu 41%.
“În acest PUZ se propune un procent de ocupare a terenului pentru spaţiile verzi de 15%, în condiţiile în care legea 24/2007 prevede maximum 10%. În 2012, erau 369 de hectare de spaţiu verde la 271.000 de locuitori – asta înseamnă 13,6 mp pe locuitor. Văd că în avizul de mediu din 2.03.2020 rezultă un spaţiu verde de 219 hectare la 313.000 de locuitori, conform INS, în 2019. În condiţiile în care populaţia creşte în Sectorul 5, iar spaţiile verzi scad, care e strategia, de fapt, a unităţii administrativ teritoriale de a creşte acest spaţiu verde de care noi, locuitorii Sectorului 5, nu beneficiem? Sunt cartiere dormitor extrem de dense în Sectorul 5 care nu au niciun fel de grădină. Parcul Sebastian e unicul care este, să zicem, în centrul acestor cartiere dormitor şi deserveşte o populaţie de, poate, 90.000 de oameni”, a spus Andrei Dinu.
Arhitectul şef al Municipiului Bucureşti, Ştefan Dumitraşcu, a replicat că Bucureştiul este un oraş care “a depăşit semi-ruralul” şi că acesta trebuie să fie adaptat secolului actual. “Precum am spus şi la ultima consultare publică, cea a Sectorului 2, Bucureştiul – şi la această oră – are un caracter, să zic, care a depăşit semi-ruralul. Nu suntem în vreo metropolă, mai ales în Sectorul 5 – cu tot respectul pentru cetăţenii acestui sector. Rolul administraţiei, oriunde ar fi ea, este să promoveze – ca să îl citez pe profesorul Sorin Vasilescu – nu dezvoltarea, ci devenirea oraşului. Pentru a ajunge la un statut de capitală europeană, cel puţin, Bucureşti mai are mult de mers înainte”, a afirmat Dumitraşcu.
El a menţionat că “nu poate fi oprit prin documentaţii sau legi afluxul de populaţie care vine în Capitală, magnetismul acestei zone – aceasta o făcea Ceauşescu; ştiţi că erau oraşe închise în care nu puteai să intri decât cu aprobare de la partid”.
“Facem proiectarea oraşului în aşa fel încât să fim siguri că putem oferi detentă şi spaţiu pentru cetăţenii României sau ai Europei sau de oriunde, ca să vină în capitala noastră şi o facem într–un mod organizat şi proiectat. Nu în detrimentul spaţiului verde, nu în detrimentul confortului urban şi al civilizaţiei urbane”, a declarat Dumitraşcu.
Gabriel Waspusch, vicepreşedinte USR Bucureşti, responsabil cu politici publice, a replicat însă că Bucureştiul poate deveni mai dens din punct de vedere al populaţiei doar în condiţiile în care va asigura şi infrastructura rutieră necesară, utilităţi, managementul deşeurilor şi suficiente unităţi şcolare.
“La PUZ Sector 5 avem cea mai mare pierdere procentuală pentru toate PUZ-urile de sector: 41%. (…) Domnul arhitect şef spunea să ne uităm bine în jur, că de abia părăsim semi-ruralul. Cauza acestei impresii nu este reprezentată de spaţiile verzi prea abundente, care să ne facă să confundăm cu zona rurală, ci mai degrabă de lipsa infrastructurii specifice mediului urban. Dacă am avea o infrastructură rutieră, dacă am avea reţele edilitare şi dotări specifice unui mediu urban de secol XXI, cu siguranţă nu am avea această impresie de semi-rural, care este adevărată pentru unele zone ale oraşului. Îmi este destul de greu să înţeleg ceea ce spunea domnul arhitect şef – că să ne uităm la Paris, care are o densitate de 24.000 de locuitori pe km pătrat. Da, să ne uităm la Paris, dar să ne uităm şi la infrastructura Parisului, care permite această densitate. Dacă ne uităm la proiectele pe care administraţiile locale din Bucureşti sunt capabile să le facă, ele sunt foarte reduse. Adică, un pasaj cu lungimea de 100 de metri durează la noi 4-5 ani până să fie realizat. Şi atunci degeaba ne uităm la Paris care are 24.000 de locuitori şi ne uităm la Bucureşti care are 9.000 şi vrem să sporim populaţia şi dăm liber la construit, fără să prevedem infrastructură, fără să ne facem datoria ca autoritate locală”, a spus el.
Pe de altă parte, arhitectul Mihai Munteanu a contestat “stilul autohton” de calcul al raportului de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, arătând că nu sunt respectate prevederile legii 24/2007, care specifică în mod clar care sunt spaţiile verzi recunoscute ca atare.
“Modalitatea de calcul pe care ne-o propun aceşti întocmitori ignoră această definiţie stabilită prin legea spaţiului verde şi o extinde, incluzând în această definiţie şi spaţiile verzi din incintele parcelelor private. Şi aş vrea să înţeleg care este încadrarea legală prin care se face acest calcul. De ce anume în avizul de mediu este menţionat faptul că există spaţii verzi în suprafaţă de 219,77 hectare, când în realitate aceasta este suprafaţa UTR-ului funcţional verde? Suprafaţa de spaţiu verde efectivă din aceste UTR-uri este- cum reiese şi din raportul de mediu – de 171 de hectare. În 219 hectare sunt incluse alei, clădiri, o grămadă de alte chestii. Spaţiu verde efectiv sunt 171 de hectare”, a spus Mihai Munteanu.
Alexandru Dimitriu (PLUS) a reproşat că proiectul nu respectă normele metodologice de punere în aplicare a legii 350/2001, conform cărora Planul Urbanistic Zonal trebuie să cuprindă şi planul de acţiune pentru implementarea investiţiilor propuse.
“Cu alte cuvinte, acest text de lege impune să se stabilească care vor fi cheltuielile efectuate de către autorităţile locale, pentru a implementa toate investiţiile publice. Mă refer la şcoli, grădiniţe şi alte obiective de interes public. Din păcate, în documentaţia pusă la dispoziţie nu avem îndeplinită această obligaţie, şi anume să ni se pună la dispoziţie acest plan, care – mare atenţie! – trebuie să fie avizat, în baza art. 32. al 3 din legea 350/2001, de către Consiliul general. Cum putem să ne spunem o opinie în legătură cu acest PUZ dacă nu ştim cât va costa implementarea sa? Nu ştim când şi cum se vor construi aceste obiective de interes public: grădiniţe, şcoli, secţii de poliţie”, a spus el.
Viceprimarul Aurelian Bădulescu a atras atenţia că în multe cazuri nici ministerele avizatoare nu solicită înzestrarea zonelor în care se realizează noi construcţii cu serviciile necesare. “În preambulul hotărârii sunt înşirate o sumedenie instituţii care şi-au dat avizul. La avizul MAI, noi ne-am fi aşteptat, de exemplu, să vină să spună: ‘Obligaţi, prin PUZ, să ne asiguraţi staţii de securitate comunitară, adică să fie jandarmeria, poliţia, evidenţa populaţiei…’ sau ceea ce cred dânşii că pentru comunitatea care urmează să se dezvolte acolo este necesar. Îşi dau un aviz în care spun că sunt de acord şi atât. De multe ori noi tragem de dumnealor să vină spună: ‘Dar nu-ţi trebuie staţie de pompieri? De Poliţie?’ Eu nu am înţeles niciodată această atitudine”, a spus Bădulescu. – sursa: Agerpres.ro
