154863 – 03062020 – Conform CITR, 70% din companiile românești accesează insolvența la trei ani de la declanșarea stării de dificultate, diminuând considerabil șansele de redresare a businessului. Efectele economice ale crizei sanitare fac ca numărul total de companii insolvabile sau aflate în stare de insolvență iminentă să crească în rândul companiilor cu probleme, șubrezind și mai mult pilonii de bază ai economiei românești. Un test de stres realizat de CITR pe baza informațiilor privind cifra de afaceri, gradul de profitabilitate și îndatorare, rotația stocurilor ș.a., arată că înăsprirea indicatorilor financiari ai companiilor de impact (definite ca fiind companiile cu active imobilizate mai mari de 1 mil. de euro) crește numărul afacerilor în dificultate de la aproximativ 50%, înainte de pandemie, la cel puțin 70% ca efect al crizei.
”Companiile vulnerabile se confruntă astăzi cu o dublă criză – cea cauzată de lipsa de lichiditate și cumularea de debite restante, și cea generată de pandemia de coronavirus, într-un context în care exista, încă de anii trecuți, un core de peste 2.000 de companii de impact din cele 6.000 în insolvență iminentă, care au stagnat în zona de dificultate timp de patru ani. Principalul obstacol în surmontarea problemelor din businessului românesc este lipsa accesului la capitalizare, care afectează capacitatea operațională a acestora, precum și accesul la contracte care presupun garanții în avans care să aducă un surplus de lichiditate și fluidizarea cashflow-ului. Implementate la timp, soluțiile de restructurare împreună cu accesul la surse de capital și finanțare pot fi soluția pentru reconstrucția economiei” a declarat Andra Olar-Caragea, CEO CITR.
Soluții
Măsurile adoptate de guvern până acum au vizat în principal amânarea la plată a unor obligații, credite bancare, utilități sau chirii. La momentul la care obligațiile amânate vor ajunge la scadență, companiile vor fi deja slăbite din punct de vedere financiar ca urmare a scăderii activității și se vor confrunta cu obligația de plată a unor datorii aferente perioadei stării de urgență, care vor fi destul de dificil de acoperit. Scăderea cererii, care s-a menținut și după încetarea stării de urgență, cel mai probabil se va menține pe întreaga durată a anului 2020, cu posibilitatea ca în anumite domenii să se extindă și în 2021.
Redresarea pe baza unui plan strategic de restructurare rămâne cea mai viabilă opțiune pentru companiile românești afectate de pandemia de coronavirus. Concordatul preventiv, restructurarea obligațiilor bugetare în baza OG6, cooptarea unei echipe cu experiență în management de criză, investițiile statului sub formă de debt to equity în industriile strategice sau insolvența sunt câteva dintre soluțiile de redresare pentru companiile românești aflate în dificultate în această perioadă.
Concordatul preventiv – Recomandat la nivel european, încurajează continuarea activității companiei și rambursarea datoriilor prin intermediul negocierii cu creditorii și a implementării unui plan de restructurare. Relaxarea normelor BNR privind obligativitatea provizionării de către bănci a expunerilor pentru companiile ce accesează procedura de concordat ar putea crea cadrul necesar pentru acordarea de împrumuturi și pentru companiile în dificultate.
OG6 – Adresată companiilor cu dificultăți financiare, cu datorii la bugetul de stat, OG 6/2019 permite restructurarea obligațiilor bugetare prin întocmirea unui plan de restructurare și a unui test ce analizează gradul de recuperare al creditorului bugetar.
O combinație între primele două – Concordat preventiv, pentru restructurarea creditelor bancare și nebancare și OG6, pentru restructurarea obligațiilor bugetare, coordonate de un administrator concordatar specializat în management de criză, alături de planul de restructurare operațională și eficientizare a businessului pot asigura o redresare 360°.
Implicarea statului într-o soluție de tip debt to equity, plus finanțare în industriile strategice precum agricultura, transporturile, industria auto, industria chimică sau energie, sănătate și educație, cu posibilitatea apoi de a vinde acele acțiuni la momentul identificării unui investitor. Această operațiune nu presupune alocare efectivă de cash, însă dacă ulterior compania ar avea nevoie și de susținerea cash-flow ului, din poziția sa de acționar, statul poate aloca sumele necesare menținerii în echilibru a companiilor strategice pentru economie.
Extinderea/adoptarea unui program similar IMM Invest și pentru companiile în dificultate – condiționat de un turnaround/plan de restructurare. În lipsa unui program de investiții sau finanțare similar, companiile deja vulnerabile înainte de venirea crizei, care au suferit o scădere a activității, vor întâmpina dificultăți în a-și respecta obligațiile de plată aferente perioadei stării de urgenţă. Pentru multe companii, măsurile de amânare sunt insuficiente și ar trebui completate cu un val doi de soluții, de diminuare a obligațiilor amânate la plată.
Program de garantare a creditelor pentru companii – credite de capital de lucru pentru continuarea activității companiilor mari, care să impacteze și pe orizontală, în relație cu alte IMM-uri.
Insolvența – E până la urmă un mecanism de protecție pentru companiile în dificultate, care le pune o perioadă la adăpost de schimbările aduse de un mediu economic incert sau instabil, când acestea nu mai dispun de lichiditate pentru a-și plăti datoriile. Studiile CITR arată că odată accesată procedura, 92% dintre antreprenori îi înțeleg beneficiile, și 73% dintre antreprenori au arătat că au devenit manageri mai buni și mai adaptabili ca urmare a experienței insolvenței.
”Salutăm inițiativa Guvernului de a crea un fond de investiții cu management independent pentru susținerea companiilor. Suntem bucuroși că, spre deosebire de criza anterioară, astăzi există soluții pentru companiile în dificultate. Implicarea statului pentru susținerea companiilor românești trebuie să se accelereze. Astăzi, după 30 de ani de capitalism, e momentul să lăsăm în urmă problema lipsei banilor la bugetul statului și să trecem la investiții strategice, inteligente, și la colaborarea cu specialiști antrenați în management de criză, pentru a încuraja antreprenorii să se reinventeze în pas cu noua realitate”, a adăugat Andra Olar-Caragea, CEO CITR.
