155300 – 24062020 – A doua ediție a Barometrului Securității Energetice a fost lansată miercuri, 24 iunie 2020, în cadrul unui eveniment organizat în aer liber, în curtea Academiei Române.
Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații internaționale ”Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI): ”Barometrul Securității Energetice este un instrument anual de evaluare și analiză care își propune să măsoare percepții, atitudini și viziuni ale populației României legate de politicile în domeniul energiei, analizate în contextul mai amplu al relațiilor internaționale”.
Sondajul de opinie la nivel național a fost realizat de Inscop Research (www.inscop.ro) la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS – www.larics.ro) din cadrul Institutului de Științe Politice și Relații internaționale ”Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI – www.ispri.ro). Datele au fost culese în perioada 25 mai – 5 iunie 2020 pe un eşantion de 1.050 subiecţi reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1050 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Analiza datelor a fost realizată de INSCOP Research în colaborare cu think-tank-ul STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro).
Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”A doua ediție a Barometrului Securității Energetice scoate în evidență faptul că românii nu sunt bine informați cu privire la două dintre evenimentele cele mai importante din sectorul energetic și anume liberalizarea pieței de gaze naturale care se va produce peste câteva zile, respectiv liberalizarea pieței de energie electrică, eveniment care ar urma să aibă loc peste jumătate de an. De asemenea, românii susțin puternic extinderea rețelei de gaze naturale cu fonduri publice și consideră important și foarte important, într-o proporție de peste 90%, ca resursele de gaz de la Marea Neagră să fie folosite pentru extinderea alimentării cu gaz populației, în paralel cu reducerea importurilor. În acest sens, participanții la sondaj susțin în majorități foarte mari încurajarea de către stat a unor mari investiții private în sectorul energetic și deblocarea exploatărilor de gaze de la Marea Neagră. În ceea ce privește dimensiunea ecologică, peste trei pătrimi consideră că schimbările climatice sunt un fenomen real, vizibil pe toată planeta și doresc reducerea poluării produse de arderea combustibililor, majoritatea având o părere bună despre Acordul Verde propus de Comisia Europeană. Din secțiunea sondajului dedicată relațiilor internaționale, reținem că după criza sanitară și economică provocate de epidemia de coronavirus, peste trei pătrimi dintre români cred că Uniunea Europeană ar trebui să se întărească deoarece doar împreună statele pot combate mai bine crizele. Pe de altă parte, crește puternic ponderea populației care crede că România este pregătită de mult timp să facă parte din Spațiul Schengen. Românii continuă să aibă un nivel ridicat de încredere în SUA, apreciind că alianța cu Statele Unite ale Americii este cea mai bună garanție de securitate pentru România. Majoritatea consideră că liderii politici ai Ungariei manifestă o atitudine ostilă față de România, reflectând, din păcate, o serie de decizii și poziționări ale conducerii politice a Ungariei din ultimii ani, mai degrabă conflictuale în raport cu România. De asemenea, se observă o creștere importantă a sentimentului mândriei de a fi român, pe acest fond crescând și sprijinul pentru unirea cu Republica Moldova. Datele sociologice scot în evidență echilibrul reciproc al percepției românilor cu privire la obligativitatea cunoașterii limbii române pentru orice cetățean român și obligația ca România să protejeze drepturile minorităților de pe teritoriul său, ambele aserțiuni fiind sprijinite în proporții de aproximativ 90%. Acest lucru reliefează un univers de reprezentări moderate ale imensei majorități a populației României care susține atât protejarea minorităților, cât și nevoia pragmatică de cunoaștere a limbii oficiale vorbite de peste 90% dintre locuitorii țării”.
Rezultatele integrale ale cercetării sociologice:
Secțiunea I : Securitate energetică
Direcția țării
Conform sondajului de opinie, 61.7% dintre români cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită (în scădere față de 74.9% în septembrie 2019), în timp ce 27% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție bună (în creștere față de 17.4% în septembrie 2019). 11.2% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, gulerele albe, cei cu venit peste 3.000 de lei, locuitorii din urbanul mare sunt în medie mai optimiști decât celelalte categorii în ceea ce privește direcția țării.
Schimbările climatice
Întrebați dacă schimbările climatice (încălzirea globală) sunt un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta, sau unul fals, inventat în scopul promovării comerciale a unor tehnologii, 76.8% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile (în scădere față de 83.6% în septembrie 2019). 17% cred contrariul (în creștere cu 6 procente față de septembrie 2019), iar 6.2% nu știu sau nu răspund.
Liberalizarea pieței de gaze naturale
La momentul efectuării sondajului, mai puțin de jumătate dintre români (48.8%) declarau că au auzit de faptul că piața de gaze naturale va fi liberalizată începând cu 1 iulie 2020, în timp ce 50.2% că nu au auzit, iar 1% nu au răspuns.
Analiza socio-demografică: Respondenții cu vârsta de peste 45 de ani, cei cu educație mai ridicată, locuitorii din București și urbanul mare, din regiunile Nord-Vest și București-Ilfov declarau că au auzit de liberalizarea pieței de gaze naturale într-o proporție mai mare decât celelalte categorii.
Doar 21.5% dintre români consideră că au informații suficiente cu privire la ce înseamnă și care sunt efectele liberalizării pieței de gaze, în timp ce 77.6% apreciază că nu au informații suficiente. 0.9% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Cei care se consideră mai informați cu privire la liberalizarea pieței de gaze naturale sunt cu precădere bărbați, persoane cu vârsta peste 45 de ani, cu educație medie sau superioară, cu venit peste 3.000 de lei, locuitorii din București și mediul urban.
38% dintre români iau în considerare posibilitatea de a-și schimba actualul furnizor de gaze naturale dacă vor primi o ofertă mai bună din partea altui furnizor, în timp ce 27.9% resping această posibilitate. 30.8% declară că nu sunt conectați la rețea. Nu știu sau nu răspund 3.3%.
Analiza socio-demografică: Cei care iau în considerare posibilitatea de a-și schimba actualul furnizor de gaze naturale (dacă vor primi o ofertă mai bună din partea altui furnizor) sunt precădere bărbați, persoane cu vârsta sub 45 de ani, cu un nivel de educație mai ridicat, cu un venit peste 2000 de ron, locuitori în mediul urban.
Liberalizarea pieței de energie electrică
39.7% dintre respondenți declară că au auzit de faptul că piața de energie electrică va fi liberalizată începând cu 1 ianuarie 2021, 59.5% că nu au auzit. Procentul non-răspunsurilor este de 0.8%.
Analiza socio-demografică: Cei peste 45 de ani, cei cu educație mai ridicată, locuitorii din București și mediul urban, din regiunile Vest, Nord-Vest, Centru și București-Ilfov declarau că au auzit de liberalizarea pieței de energie electrică într-o proporție mai mare decât celelalte categorii. 22.5% dint totalul participanților la sondaj consideră că au informații suficiente cu privire la ce înseamnă și care sunt efectele liberalizării pieței de energie electrică, în timp ce 76.8% apreciază că nu au informații suficiente. 0.7% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Cei care se consideră mai informați cu privire la liberalizarea pieței de energie electrică sunt cu precădere bărbați, persoane cu vârsta peste 45 de ani, cu educație medie, cu venit peste 3.000 de lei, rezidenți în mediul urban.
52.6% dintre cei chestionați iau în considerare posibilitatea de a-și schimba actualul furnizor de energie electrică dacă vor primi o ofertă mai bună din partea altui furnizor. 47% resping această posibilitate, iar 0.4% declară că nu sunt conectați la rețea.
Analiza socio-demografică: Cei care iau în considerare posibilitatea de a a-și schimba actualul furnizor de energie electrică (dacă vor primi o ofertă mai bună din partea altui furnizor) sunt precădere persoane sub 60 de ani, cu un nivel de educație mai ridicat, gulere gri sau gulere albe, persoane care locuiesc în mediul urban.
Extinderea rețelei de gaze naturale
91,8% dintre români sunt de acord ca statul să susțină financiar extinderea rețelei de gaze naturale pentru ca mai multe locuințe să aibă acces la această resursă naturală. 6% se opun, iar 2,2% nu știu sau nu răspund.
Protejarea consumatorilor vulnerabili
S-a măsurat vulnerabilitatea consumatorilor în funcție de două criterii: dificultatea în achitarea facturilor la energie, respectiv lipsa de informații și cunoștințe cu privire la modul în care funcționează piața de energie.
21.5% dintre români apreciază că ei înșiși sunt consumatori vulnerabili de energie deoarece au dificultăți în achitarea facturilor la energie electrică/ termică / gaze. 78.4% răspund negativ, iar 0.1% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Cei care apreciază că ei înșiși sunt consumatori vulnerabili de energie deoarece au dificultăți în achitarea facturilor la energie sunt cu precădere: persoane cu educație scăzută, cu un venit redus, inactivi potențial activi, locuitori din urbanul mic sau mediul rural.
61.1% dintre participanții la sondaj apreciază că ei înșiși sunt consumatori vulnerabili de energie deoarece nu au informații și cunoștințe suficiente despre modul în care funcționează piața de energie electrică/termică/gaze, în timp ce 37.6% răspund negativ. Procentul non-răspunsurilor este de 1.3%.
Analiza socio-demografică: Cei care apreciază că ei înșiși sunt consumatori vulnerabili de energie deoarece nu au informații suficiente despre modul în care funcționează piața de energie sunt precădere persoane sub 44 de ani, cu venit redus, locuitori din București sau urbanul mare.
62.3% dintre respondenți consideră că statul ar trebui să subvenționeze cu sume adecvate doar consumatorii vulnerabili care au venituri mici (în ușoară creștere față de 58% în septembrie 2019). 34% (un procent similar celui din septembrie 2019) sunt de părere că statul ar trebui să subvenționeze cu sume mici toți consumatorii, indiferent de veniturile pe care le câștigă. 3.7% este procentul non-răspunsurilor.
Sprijinirea proiectelor mari de investiții ale companiilor private din energie
În contextul consecințelor economice ale epidemiei de coronavirus, 73.6% dintre respondenți sunt de părere că proiectele mari de investiții ale companiilor private din energie ar trebui încurajate de statul român. 19.8% consideră că proiectele mari de investiții ale companiilor private din energie ar trebui amânate de statul român. 6.6% nu știu sau nu răspund.
Exploatarea gazelor de la Marea Neagră
Peste trei sferturi dintre români (78.9%) sunt de acord cu exploatarea rezervelor de gaz natural din țărmul românesc al Mării Negre (în ușoară creștere față de 75.6% în septembrie 2019), 16.7% își exprimă dezacordul și 4.4% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică arată că există un acord mai ridicat față de exploatarea gazelor din Marea Neagră în rândul următoarelor categorii de populație: bărbați, cei cu vârsta cuprinsă între 30-44 de ani și cei peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat, cei inactivi pasivi, locuitorii din mediul urban.
Deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor de la Marea Neagră pentru a ajuta la relansarea economiei românești afectate de epidemia de coronavirus este apreciată de 88.4% dintre respondenți ca fiind foarte importantă (57.3%) și importantă (31.1%). Doar 6.5% dintre cei chestionați consideră deblocarea proiectelor offshore neimportantă, iar 2.4% deloc importantă. Nu știu sau nu răspund 2.6%.
Potrivit analizei socio-demografice, deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor de la Marea Neagră este apreciată ca fiind foarte importantă cu precădere de către cei peste 60 de ani, cei cu educație medie, cei inactivi pasivi, locuitorii din mediul urban și cei din regiunile Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Nord Vest.
La întrebarea ”Statul român deține zăcămintele de gaz de mare adâncime în largul Mării Negre, dar nu are resurse financiare suficiente și nici tehnologia pentru a exploata singur aceste resurse. În lumina acestor informații, vă rog să indicați cu care dintre următoarele afirmații sunteți mai degrabă de accord ?”, aproape jumătate dintre cei chestionați (48.7%) au ales aserțiunea ”Pentru a încuraja companiile private să investească în exploatarea gazelor de la Marea Neagră, statul român ar trebui să adopte un nivel al taxelor similar cu media europeană”.
Pe de altă parte, aproape o treime dintre respondenți (32.6%) au ales aserțiunea ”Statul român ar trebui să păstreze actualul nivel al taxelor, chiar dacă în acest fel companiile private nu vor mai investi în exploatarea gazelor de la Marea Neagră”. Procentul non-răspunsurilor este 18.8%.
Analiza socio-demografică arată că tinerii, cei cu educație mai ridicată, gulerele albe sau gri, cei din urbanul mare, cei care lucrează la privat și au un venit peste 2.000 de lei cred într-o măsură mai mare decât celelalte categorii că statul român ar trebui să adopte un nivel al taxelor similar cu media europeană.
Întrebați cine cred că va avea de câștigat dacă gazele descoperite în Marea Neagră NU vor fi exploatate în următorii ani, 35.5% dintre respondenți menționează Rusia (în scădere față de 50.1% în septembrie 2019), 19% Romania (nivel similar cu septembrie 2019), 10.7% Europa (nivel similar cu septembrie 2019), 7.8% SUA (în ușoară creștere față de 5.4% în septembrie 2029). Puțin peste un sfert (26.9%) nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică relevă că cei care cred că Rusia va avea de câștigat dacă resursele offshore NU vor fi exploatate sunt mai degrabă: persoane cu vârsta peste 30 de ani, cu un nivel de educație ridicat, gulere albe sau inactivi pasivi, cu venit peste 2000 RON, locuitorii din urbanul mare, respectiv regiunea Sud-Est și Vest.
La polul opus, printre cei care cred într-o măsură mai mare decât celelalte categorii că România ar avea de câștigat în cazul în care resursele din Marea Neagră NU ar fi exploatate se remarcă tinerii, cei cu educație scăzută, inactivi potențiali activi, cu venit redus.
91.7% dintre respondenți (în creștere ușoară față de 86.4% în septembrie 2019) apreciază că este important (26.5%) și foarte important (65.2%) ca țara noastră să utilizeze gazul natural de la Marea Neagră pentru extinderea alimentării cu gaz a populației.
Importurile de gaze din Rusia
77.6% dintre români (în scădere față de 85.8% în septembrie 2019) sunt de părere că este important (26.7%) și foarte important (50.9%) ca țara noastră să nu mai importe gaz natural din Rusia.
61.3% consideră că este necesar ca România să reducă rapid importurile de gaz din Rusia, în timp ce 26.6% își exprimă dezacordul, iar 12.2% nu știu sau răspund. Ponderea mai mică a celor care susțin reducerea rapidă a importurilor de gaz, comparativ cu cea a românilor care consideră important și foarte important ca țara noastră să nu mai importe gaz din Rusia este firească în condițiile în care o diminuare pe termen scurt a importurilor, fără acoperirea deficitului din producția internă, ar afecta inevitabil aprovizionarea.
Puțin peste jumătate dintre respondenți (52.2%) sunt de acord cu afirmația ”Rusia folosește livrările de gaz către UE ca să își impună voința în politica externă”, în timp ce 26.6% își exprimă dezacordul. Procentul non-răspunsurilor este 17.8.
Specialiști la conducerea companiilor din energie cu acționar majoritar de stat
95.9% dintre participanții la sondaj își exprimă acordul cu afirmația ”La conducerea companiilor din energie cu acționar majoritar de stat ar trebui numiți doar specialiști din domeniu”, în timp ce 2.9% își exprimă dezacordul. 1.1% nu știu sau nu răspund.
Obiective naționale privind reducerea poluării
70% dintre cei intervievați (în creștere față de 55.8% în septembrie 2019) consideră că este foarte important ca România să reducă poluarea generată de arderea combustibililor (cărbune, carburanți, lemne). 22.8% văd acest obiectiv ca fiind important, 3.4% puțin important, 2.3% foarte puțin important. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 1.5% dintre respondenți.
70.3% dintre români sunt de părere că este foarte importantă dezvoltarea sectorului energiei regenerabile (panouri solare, energie eoliană/mori de vânt) (în creștere față de 60.9% în septembrie 2019). 22.8% consideră acest obiectiv ca fiind important, 3.1% puțin important, 1.5% foarte puțin important. Procentul non-răspunsurilor este de 2.3.
Green Deal
Cât privește Green Deal, 71.8% dintre cei intervievați au o părere bună despre Acordul European, în general, 17.9% o părere nici bună, nici proastă, 2.5% o părere proastă. 6% declară că nu au auzit de acest acord, iar 1.9% nu știu sau nu răspund.
Aducându-li-se la cunoștință faptul că unul dintre obiectivele ”Acordului Verde” este renunțarea la producția de energie pe baza de cărbune, o parte importantă a respondenților își reevaluează opinia. Astfel, 42.1% dintre cei chestionați declară au o părere bună despre acordul în discuție, 33.2% o părere nici bună, nici proastă, 11.2% o părere proastă. 6.8% declară că nu au auzit, iar 6.7% nu știu sau nu răspund. Aparenta disonanță este determinată de faptul că pe termen scurt și confruntată cu implicațiile concrete ale unor acorduri internaționale, populația tinde să fie ceva mai prudentă. Din acest motiv, o creștere a nivelului de informații cu privire la consecințele Acordului Verde este absolut necesară pentru o dezbatere consistentă, în cunoștință de cauză.
Cei care au o părere bună despre Aacordul European, în general, sunt cu precădere bărbați, persoane peste 45 de ani, cu educație peste medie, rezidenți din mediul urban, cu venit peste 1.200 de lei.
Secțiunea a II-a : Relații internaționale
Relația cu UE
După criza sanitară și criza economică provocate de epidemia de coronavirus, 78.1% dintre participanții la sondaj sunt de părere că Uniunea Europeană ar trebui să se întărească pentru că doar dacă lucrează împreună statele pot combate mai bine crizele. 14.9% consideră că Uniunea Europeană ar trebuie să aibă o putere mai mică pentru că doar statele singure pot combate mai bine crizele. 7% din totalul respondenților nu știu sau nu răspund.
39.5% dintre români consideră că Uniunea a reacționat ”la început mai slab, dar apoi, pe parcursul crizei, mai bine”, 30.5% “la fel de slab si la începutul si pe parcursul crizei”, 24% ”la fel de bine si la începutul si pe parcursul crizei”. 6% reprezintă ponderea non-răspunsurilor.
68% dintre cei intervievați sunt de părere că România este pregătită de mult să facă parte din spațiul Schengen (în creștere față de 46.8% în septembrie 2019), în timp ce 22.7% își exprimă dezacordul. 9.3% nu știu sau nu răspund.
Cei care cred că România este pregătită de mult să facă parte din spațiul Schengen sunt cu precădere: bărbați, persoane peste 44 de ani, inactivi pasivi sau gulere albastre, rezidenți în mediul urban, locuitori din regiunile Sud Vest Oltenia și Vest.
În opinia a 57.3% dintre respondenți, aderarea la Uniunea Europeană a adus pentru România mai degrabă avantaje (în scădere față de 63.8% în septembrie 2019), în timp ce 33.3% sunt de părere că a adus mai degrabă dezavantaje (în creștere față de 27.7% față de septembrie 2019). 9.4% reprezintă non-răspunsurile.
Aderarea la Uniunea Europeană este văzută ca o sursă de avantaje pentru România mai ales de către: cei sub 30 de ani sau peste 60 de ani, persoanele cu un nivel de educație mai ridicat și venit peste 3000 de ron, gulerele albe, angajații la privat, rezidenții din urbanul mare.
Cei care cred că aderarea la Uniunea Europeană a adus pentru România mai degrabă dezavantaje sunt cu precădere: persoane cu vârsta între 30 și 59 de ani, cu un nivel de educație mai scăzut, cu venit sub 3000 ron, gulere gri, angajați la stat, rezidenți în urbanul mic sau rural.
Relația cu SUA
64.6% dintre români (un procent similar celui din septembrie 2019) sunt de părere că alianța cu Statele Unite ale Americii este cea mai bună garanție de securitate pentru România, în timp ce 25.7% își exprimă dezacordul, iar 11.6% nu știu sau nu răspund.
Încredere țări
SUA este țara în care românii au cea mai mare încredere, cu 48.9% încredere multă și foarte multă, urmată de Germania cu 44.5%. 14.5% dintre respondenți declară că au încredere în Ungaria și doar 8.8% în Rusia.
Cea mai importantă relație de colaborare pe plan extern
69.6% dintre români consideră că relația cu Statele Unite ale Americii și cea cu Uniunea Europeană sunt la fel de importante pentru România. 24% sunt de părere că relația cu Uniunea Europeana este cea mai importantă relație de colaborare pe plan extern pentru România, iar 2% indică relația cu SUA. Procentul non-răspunsurilor este de 4.4%.
Atitudinea liderilor politici din Ungaria față de România
În opinia a 61.1% dintre respondenți, în ultimii ani, atitudinea liderilor politici ai Ungariei față de România a fost una mai degrabă ostilă, în timp ce doar 24% apreciază atitudinea acestora ca fiind mai degrabă prietenoasă. 14.9% nu știu sau nu răspund.
Unirea României cu Republica Moldova
73.7% dintre cei intervievați susțin Unirea României cu Republica Moldova (în creștere față de 68% în septembrie 2019), în timp ce 22.7% se opun acestei idei. 3.7% nu știu sau nu răspund.
Persoanele peste 45 de ani, cu un nivel de educație mediu, inactivi pasivi susțin Unirea României cu Republica Moldova într-o măsură mai mare decât celelalte categorii.
Mândria de a fi român
91.8% dintre participanții la sondaj declară că se simt mândri că sunt români (în creștere față de 80.9% în septembrie 2019), în timp ce 7% afirmă contrariul. 1.2% nu știu sau nu răspund.
Cetățenia română
În opinia a 92.3% dintre respondenți, cunoașterea limbii române trebuie sa fie o obligație pentru orice cetățean român (în creștere față de 88.1% în septembrie 2019). 7.5% afirmă contrariul, iar 0.2% nu știu sau nu răspund.
Protejarea drepturilor minorităților naționale
88.8% dintre respondenți sunt de părere că România trebuie să protejeze drepturile minorităților naționale de pe teritoriul său (în creștere față de 79.7% în septembrie 2019), 9.5% au o opinie contrară. Nu știu sau nu răspund 1.7%. Prezentarea grafică a datelor poate fi descărcată la adresa: https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2020/06/24.06.20-Barometrul-Securitatii-Energetice-Editia-a-II-a.pdf
