154459 – 05052020 – Premierul Ludovic Orban a prezentat luni seara un raport la șase luni de la preluarea guvernării, precizând că a luat măsuri în criza COVID încă de la izbucnirea epidemiei în China.
Orban a prezentat cu acest prilej detalii ale planului de relansare economică care urmează să fie pus în aplicare după 15 mai, data la care se va ridica starea de urgență. El a anunțat că baza planului de relansare a economiei îl reprezintă investiția ”în toate tipurile de infrastructură”. ”Obiectivul este să depășim 6% din PIB pentru investiții, în următorii doi ani”, ”Putem profita de conjunctura internațională și de relocarea unor investitori în țara noastră. Pregătim măsuri de genul IMM Invest și pentru companiile mari. Ne gândim la un program Români pentru români, în care cetățenii să poată cumpăra acțiuni la stat.
Orban: România nu a fost pregătită. Foarte multe spitale nu au fost pregătite pentru a face față unei astfel de provocări.
Am avut nevoie de o permanentă evoluție în toate domeniile pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor din toate instituțiile.
Guvernul a luat măsuri înainte ca alte țări să ia măsuri și înainte să existe avertismente care să forțeze Guvernul să ia astfel de măsuri.
Guvernul a început bătălia cu COVID-19 înainte de starea de urgență din 15 martie.
Am început să luăm măsuri încă de la izbucnirea epidemiei în China, care au stârnit critici, cum au fost carantina, izolarea la domiciliu.
Am instituit măsuri de suspendare a zborurilor, suspendarea școlilor și multe alte măsuri care au fost privite la vremea respectivă cu oarecare încredere, dar au condus la un rezultat eficient în bătălia Guvernului și autorităților.
Guvernul a avut o atitudine preventivă.
Noi diagnosticăm în funcție de necesități, în baza protocolului stabilit la nivelul OMS și care este promovat și de Comisia Europeană și a fost validat de Ministerul Sănătății prin INSP.
Un indicator care arată gradul de răspândire este numărul de pacienți de la ATI, niciodată nu a fost depășit numărul de 260.
Un alt indicator este numărul de decese. În timp ce în România sunt de ordinul sutelor, în Spania și Franța sunt de ordinul zecilor de mii, ca să nu mai vorbim de Belgia care are cel mai mare număr de morți la suta de locuitori.
A trebuit să luăm măsuri din mers, să întărim capacitatea instituțiilor implicate în bătălia COVID-19, să ne perfecționăm permanent.
Epidemia ne-a prins fără stocuri, s-a făcut un efort uriaș, inclusiv diplomatic pentru că cererea era foarte mare și am apelat la toate resursele politice și diplomatice pentru a obține contractele.
Lucrurile sunt sub control, am ajuns în situația în care putem să ne și permitem gesturi de umanitate cum ar fi sprijinul pentru Republica Moldova.
În ceea ce privește capacitatea de testare, am pornit de la câteva laboratoare cu capacitate de câteva sute teste zilnic. Astăzi sunt puse în funcțiune 60 de centre de testare.
Capacitatea de astăzi este de 11.000 de teste zilnic și vrem să ajungem la 15.000 de teste, vorbim de aparate RT PCR.
Am crescut capacitatea de testare și cu alte achiziții de tipul extractoarelor.
Ne-am confruntat cu nevoia de a îmbunătăți managementul la nivelul spitalelor, am avut multe cazuri, multe situații în care spitalele au devenit focare de infecție, am apelat la managementul medicilor militari.
Deciziile pe care le-am luat au produs efecte favorabile în foarte multe spitale.
În privința DSP-urilor, am urmărit constant să întărim capacitatea lor, am apelat la transferarea în regim de urgență a cadrelor medicale, fie în rețeaua școlară, a rezidenților sau din alte părți pentru a le întări capacitatea în toate activitățile, la frontieră, unități spitalicești pentru respectarea protocoalelor etc.
Am suplimentat numărul de angajați cu 2.000 de locuri și pe măsură ce a crescut testarea, au crescut anchetele epidemiologice, Direcțiile de Sănătate Publice s-au dezvoltat constant.
Am luat măsuri care nu au fost populare dar care și-au văzut efectul, am interzis exportul paralel de medicamente și echipamente de protecție necesare luptei împotriva COVID-19.
În ceea ce privește tratamentul pentru COVID-19 am avut momente în care am fost aproape de limita de tratare și am făcut efortul de a obține tratamentele necesare.
În urma unei donații punem la punct sistemul de donare de plasmă de la pacienții vindecați.
Necesitatea de a impune restricții: Nu mi-am dorit niciodată să fiu în situația să impun restricții pentru cetățenii români.
Toate restricțiile au fost luate numai și numai pentru a păzi sănătatea românilor, pentru a salva vieți, pentru a reduce răspândirea coronavirusului.
Nu le-am luat de plăcere, le-am luat pentru că erau necesare. Țările europene care nu le-au luat la timp nu au mai putut să oprească răspândirea cazurilor.
Măsurile au un caracter temporar. Ne propunem ca după 15 mai, în mod gradual, să eliminăm restricțiile având la bază doar criteriul riscului epidemiologic.
Evaluarea de risc epidemiologic este făcută de specialiști și este cea care stă la baza ridicării restricțiilor.
Pentru fiecare ridicare de restricții vom aștepta în jur de 15 zile ca să vedem efectele.
Este perioada în care virusul generează simptome și putem să verificăm în ce măsură afectează ridicarea restricțiilor.
Orice ridicare de restricții va fi însoțită de un set de reguli.
Vom impune un set de reguli în ceea ce privește și transportul public și activitatea care se desfășoară în birouri. De asemenea, vom stabili reguli care au un singur rost, să reducă riscul de răspândire a virusului. O atenție deosebită am acordat-o economiei.
Obiectivul nostru a fost să afectăm cât mai puțin economia. Orice activitate economică pentru care riscul de răspândire nu era mare, am permis desfășurarea ei.
Nu s-a închis niciunul dintre șantiere, fie că era vorba de investiții în infrastructura energetică, sau derulate prin CNI sau PNDL, sau alte investiții.
Am permis toate activitățile economice necesare pentru economie și a căror restricții ar fi putut afecta economia foarte grav.
Ne-am uitat inclusiv pe încasările bugetelor, scăderile sunt mai mici decât previziunile care au fost făcute
Ne-am uitat inclusiv pe încasările bugetelor, scăderile sunt mai mici decât previziunile care au fost făcute.
Printre principalele măsuri economice pe care le-am luat este IMM Invest, de garantare și subvenționare a dobânzilor, credite pentru asigurarea capitalului de lucru și credite pentru investiții. Numărul companiilor care au aplicat a depășit 50.000. Sigur nu vor primi toate, pentru că deciziile vor fi luate de băncile pentru care optează.
Șomajul tehnic: Pentru ca angajații companiilor care urmau să întrerupă activitatea total sau parțial să poată rămână alături de companie. Era foarte important pentru că existau echipe și ar fi fost foarte greu să își reia activitatea angajând alte persoane.
Pentru prima perioadă a șomajului tehnic am avut în plată peste 570.000 de angajați.
De asemenea, am avut o formă de acordare de indemnizații de 75% către profesioniștii Codului Civil, către cluburile sportive, care nu au mai putut să funcționeze. Am avut aproape 60.000 de beneficiari.
O altă măsură a fost suspendarea plății ratelor la credite pe o perioadă de până la 9 luni, în 31 decembrie. Adresabilitatea acestei măsuri a fost cea mai largă.
Aproape 40.000 de persoane și firme au beneficiat până acum de această decizie, a suspendării ratelor.
Am ridicat presiunea în privința taxelor și impozitelor locale prorogând termenul la care pot fi plătite până la 30 iunie.
Am dispus amânarea la plată pentru servicii de utilități și chirii pentru anumite persoane fizice și juridice.
Am scutit de plata impozitelor speciale care se plăteau pe numărul de locuri de cazare sau suprafețe pe perioada stării de urgență și intenționăm să lungim această măsură până la redeschiderea activității în Horeca.
Am ridicat presiunea care era pusă pe companii și persoanele fizice pentru creanțe bugetare.
Am amânat termenul pentru depunerea solicitărilor pentru creanțe până la 30 octombrie.
În domeniul social, pe lângă măsurile de susținere a angajaților, am prelungit plata șomajului persoanelor cărora le expira acest drept cel puțin până la finalul perioadei de urgență. Am reglementat măsura unor beneficii de asistență socială.
Suntem într-un proces de evaluare a resurselor financiare pe care le putem accesa în perioada viitoare.
Aceste resurse provin din buget, din fonduri europene pe care le avem la dispoziție, provin din credite care pot fi luate din sistemul financiar bancar din România, de pe piața internațională. Intenționăm să lărgim instrumentul emiterii de obligațiuni și să oferim posibilitatea cetățenilor care au posibilitatea de a economisi. Să implicăm cetățeanul într-un program ”Români pentru români”.
Avem posibilitatea de a apela la credite și de a implica Fondul European de Investiții în susținerea unor proiecte. De asemenea, urmărim un program amplu de investiții de stat.
60 de companii au obținut autorizarea să producă combinezoane și în jur de 100 de companii care pot produce biocide, companii care sunt foarte aproape de a satisface cererea internă.
Putem profita de o conjunctură internațională economică în care România poate profita de relocarea unor companii.
Pregătim câteva măsuri după modelul IMM Invest și pentru companiile mari.
Încă resimțim efectele negative ale Ordonanței 114.
Pregătim o schemă de ajutor de stat de garantare a creditului de ajutor care deja funcționează în Germania și alte state.
În structura creditelor companiilor, creditele de consum sunt foarte importante. Peste 60% din creditele companiilor sunt credite de consum. Dacă o companie intră în credite și nu face față plăților riscă să afecteze companii sănătoase în lanț, să intrăm într-un blocaj.
Această schemă de ajutor de stat care deja există pe masa Comisiei Europene pentru aprobare este o schemă de garantare și asumare pentru asigurarea creditelor comerciale care, cu siguranță va permite reducerea blocajelor și afectarea companiilor în lanț dacă una dintre ele are probleme cu plățile.
De asemenea, încercăm să mobilizăm din fonduri europene o sumă mare pentru firme mici și mijlocii, pentru credite destinate investițiilor. Încercăm să relocăm fonduri din zonele unde nu putem cheltui bani pentru a direcționa banii în aceste investiții.
Nu în ultimul rând, ne gândim la construcția unui fond de investiții.
În ceea ce privește susținerea angajaților, vom genera mai multe tipuri de măsuri active pentru companiile care își vor reporni activitatea. Vom trece de pe măsura șomajului tehnic, la o măsură activă.
Pentru orice persoană care revine în activitate vom participa la susținerea plății salariului, cu un procent între 35% și 45% din salariul brut.
Vom sprijini companiile și să angajeze oamenii care astăzi nu au loc de muncă, cu măsuri active care vor varia și în funcție de alte criterii. Spre exemplu, persoanele de peste 50 de ani sunt mai greu angajate și de aceea vom mări alocarea măsurii active pentru astfel de persoane. De asemenea, vom sprijini și angajarea tinerilor.
Vom încerca să generăm un program de adaptare la piața muncii printr-un program de calificare și recalificare, dar printr-un program diferit de aplicare. Vom încerca să facem un parteneriat cu compania care vrea să angajeze și care să facă acele traininguri. Și vom obliga persoanele respective să rămână angajate cel puțin doi ani.
Pensiile vor crește ”cu siguranță”
Guvernul va creşte ”cu siguranţă” pensiile, decizia urmând să fie luată în funcţie de raportul privitor la starea economiei şi starea bugetului după primele şase luni ale anului şi de prognozele care vor fi realizate, a declarat Orban. ”După cum bine ştiţi, în conformitate cu Pactul de Stabilitate, care este transpus prin Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, după primele şase luni ale fiecărui an Ministerul Finanţelor trebuie să prezinte un raport privitor la starea economiei şi starea bugetului. În funcţie de acest raport şi în funcţie de prognozele care vor fi realizate, vom lua deciziile care se impun. Cu siguranţă vom creşte pensiile”, a spus prim-minitsrul.
