154478 – 30042020 – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor supune dezbaterii publice Ordinul privind condițiile de acordare a derogărilor de la statutul de protecție pentru speciile de urs și lup. Ordinul este emis de minister pentru a preveni eventuale situații de urgență provocate de atacurile speciei asupra populației, dar și pentru limitarea pagubelor provocate de urși sau lupi bunurilor cetățenilor.
Astfel, ordinul prevede ca numărul maxim de derogări acordate de autoritate până în primăvara anului viitor, să fie de 140 de exemplare de urși bruni și 90 de exemplare de lupi.
”Responsabilitatea noastră este dublă: Pe de-o parte, trebuie să facem tot ceea ce ne stă în puteri pentru a avea grijă de speciile protejate din România. Iar, pe de altă parte, trebuie să ne asigurăm că populația este în siguranță. Știm bine că în ultimii ani au fost destul de multe atacuri ale urșilor asupra populației, unele dintre acestea fiind fatale. Prin urmare, la baza acestui ordin stau două elemente cheie: protecția speciei și siguranța populației. Numărul de 140 de derogări reprezintă o bază de intervenție și prevenție cu care noi, autoritatea, trebuie să fim pregătiți pentru eventuale cazuri nedorite. Niciun urs din cei 140 nu va fi mutat în altă pădure, tranchilizat sau împușcat dacă nu există motiv real: se va interveni doar în cazuri de urgență, când urșii pun în pericol viața unuia dintre noi sau în cazuri de prevenție, când aceștia provoacă pierderi materiale oamenilor, atacându-le locuințele sau culturile”, spune Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Ordinele de derogare rămân la dispoziția Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor care le va acorda atunci când teritoriul semnalează cazuri de intervenție sau prevenție. În același timp, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor lucrează la o procedură de acordare a derogărilor care să nu întârzie reacția în teren a echipelor de urgență.
”Până la aprobarea acestui ordin vom fi gata și cu o procedură rapidă de acordare a derogărilor. Au fost multe cazuri când urșii au devenit agresivi, iar echipele din teren nu au putut interveni imediat, pentru că așteptau hârtia de la minister. Nimeni nu-și permite să riște viața cuiva din cauza unei birocrații lente. Tot procesul de derogare trebuie să fie fluent și rapid”, mai spune ministrul.
De asemenea, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor a identificat o sursă de finanțare pentru elaborarea unui studiu privind politicile de mediu care se impun asupra speciei ursului brun, ținând cont de cele două elemente cheie.
”Dincolo de mândria noastră că România are cei mai mulți urși bruni din Europa, țării noastre îi lipsesc date exacte privind numărul urșilor din țară dar și evoluția în viitor a populației de urși. Toate cifrele pe care le avem astăzi sunt mai degrabă estimări ale frecvenței urșilor în pădure. Avem 30 de județe în care ursul brun există. Cu toate astea, ne lipsește o hartă a celor mai vulnerabile comunități din România la atacurile carnivorelor mari. Doar un studiu bine elaborat poate sta la baza unei politici corecte de mediu, care să împace cele două obiective: protecția speciei și siguranța populației. Demarăm prin AFM un studiu complex în acest sens. Un studiu care să răspundă la multe din întrebările noastre, ca autoritate, dar și ale iubitorilor speciei”, precizează ministrul Mediului.
