154234 – 13042020 – Federația „Solidaritatea Sanitară” publică rezultatul evaluării unor indicatori elaborați de Organizația Mondială a Sănătății privind riscurilor de infectare SARS-CoV-2 a salariaților din sănătate din cauza deficiențelor de organizare a unităților sanitare.
Indicatorii analizați constituie un set de cauze ce contribuie la explicarea ratei crescute a infectării salariaților din sănătate cu SARS-CoV-2 (situată astăzi la cca. 20% din totalul cetățenilor infectați, respectiv la 0,496% – comparativ cu 0,0315% infectați din populația totală – din totalul salariaților din sănătate implicați în lupta împotriva COVID-19). Analiza se raportează atât la un nivel ideal cât și la nivelul pe care acești indicatori l-au înregistrat în cadrul cercetării anterioare.
Principalele concluzii ale acestei evaluări:
Insuficiența echipamentelor individuale de protecție continuă să fie o problemă pentru mai mult de jumătate dintre subiecți (doar cca. 13% dintre respondenți au indicat că au materiale suficiente). Nivelul redus al transparenței în privința stocurilor disponibile în cadrul unităților accentuează problemele.
Instructajul privind protecția muncii pentru cazul tratării pacienților suspicionați/infectați SARS-CoV-2 înregistrează în continuare cote mult prea reduse (a fost indicat de 52% dintre respondenți pentru pacienții pozitivi COVID 19) pentru a putea vorbi de capacitatea salariaților de a se proteja în mod eficient.
Instruirea salariaților în privința utilizării echipamentului individual de protecție este situată în continuare la un nivel nesatisfăcător (a fost indicată de doar cca. 60% dintre respondenți), chiar dacă ea a înregistrat o creștere semnificativă (cca. 25 puncte procentuale) față de perioada anterioară.
Regulile de utilizare rațională a echipamentului individual de protecție nu sunt încă cunoscute de toți salariații (doar cca. 66% dintre respondenți au indicat cunoașterea lor. Deși se constată o îmbunătățire semnificativă a situației, poate fi remarcat faptul că suntem încă departe de nivelul normal de pregătire. Absența formării în domeniu generează două efecte: (a) teama personalului, care riscă să se simtă neprotejat de echipamentul individual de protecție; (b) utilizarea excesivă/inadecvată a echipamentului individual de protecție (pe fondul temerilor generate de necunoaștere).
Actualizarea informațiilor tehnice privind COVID 19 a fost indicată de 57% dintre respondenți (în creștere cu cca. 18 puncte procentuale față de perioada anterioară).
Instructajul privind auto-evaluarea și raportarea simptomelor asociate infecției cu SARS-CoV-2 rămâne în continuare la un nivel destul de redus, fiind indicat de cca. 53% dintre salariați.
Absența unor programe de prevenție și control al infecțiilor dedicate personalului sanitar rămâne în continuare una dintre explicațiile cauzale pentru ponderea mare a salariaților infectați SARS-CoV-2.
Existența procedurilor de verificare a personalului privind infectarea SARS-CoV-2 la intrarea în unitate este indicată de doar cca. 46% dintre respondenți. Față de perioada anterioară se poate remarca o creștere cu cca. 17 puncte procentuale a celor care au răspuns pozitiv.
Comportamentul neo-feudal al decidenților, accentuat în perioada de criză, continuă să constituie o mare problemă. Doar cca. 29% dintre salariați au indicat existența unei consultări. Deși consultarea salariaților are capacitatea de a mobiliza spiritul de echipă, a identifica cele mai bune soluții și a informa salariații asupra situației, aceasta a rămas o resursă nefolosită și o obligație neachitată.
Incapacitatea de-a utiliza mecanismele legale destinate protecției salariaților constituie în continuare una dintre marile probleme. Utilizarea CSSM a fost indicată de doar cca. 25% dintre salariați (în creștere cu doar cca. 5 puncte procentuale) iar utilizarea SPIAM de cca. 34% dintre respondenți (în creștere cu cca. 6 puncte procentuale). Dacă în cazul SPIAM pot exista și câteva explicații obiective, cea mai importantă mutarea epidemiologilor din spitale la DSP-uri pentru a acoperi deficitele structurale ale acestei instituții (care au avut și pe această cale consecințe negative asupra spitalelor), în cazul absenței utilizării CSSM nu există o explicație obiectivă.
Această analiză parte din cea de-a doua evaluare a riscurilor de infectare SARS-CoV-2 a salariaților din sănătate (restul rezultatelor urmând să fie publicate în perioada următoare)
Obiectivul ar trebui să-l reprezinte creșterea acestor indicatori până la nivelul intervalului 90%-100%. Se poate constata însă că deși există o creștere pentru unii dintre indicatori comparativ cu cercetarea anterioară, nivelul acestora este încă insuficient pentru o protecție rezonabilă a salariaților.
