154484 – 30042020 – Față de postarea, pe pagina de Facebook a ministrului ungar al Afacerilor Externe și Comerțului Exterior, cu privire la declarațiile de astăzi ale președintelui României, domnul Klaus Iohannis, Ministerul Afacerilor Externe de la București a precizat că reacția oficialului ungar ”deturnează, în mod absolut regretabil, sensul afirmațiilor Președintelui României cu privire la proiectul de lege privind statutul așa-zisului ”Ținut Secuiesc” – o temă care se circumscrie exclusiv unei dezbateri interne din România cu privire la un demers legislativ care contravine Constituției române, partea ungară neavând a se pronunța asupra acestui subiect”.
MAE consideră ”provocatoare și inadecvate afirmațiile oficialului ungar privind calificarea discursului Președintelui României ca fiind incitare la ură și apreciază că este necesar ca partea ungară să își revizuiască propriile atitudini și acțiuni care denotă lipsă de respect la adresa României și înalților oficiali români”.
În plus, MAE subliniază că România își respectă și își exercită responsabilitățile constituționale față de toți cetățenii săi, indiferent de etnia acestora, și acționează susținut pentru consolidarea unei societăți integrate, bazate pe valorile umanismului, inter-culturalității și respectului reciproc.
”MAE român, manifestând responsabilitate față de relația foarte importantă dintre România și Ungaria – parteneri strategici, state membre UE și aliate NATO – s-a abținut, în ultima perioadă, la a reacționa la o serie de manifestări provocatoare ale părții ungare, urmărind să evite deteriorarea, în mod complet nejustificat și artificial, a relației bilaterale”, mai arată Ministerul Afacerilor Externe de la București, care, face apel la reținere și discernământ și pledează pentru implicarea deplină în construirea unei relații de bună vecinătate și de parteneriat strategic autentic, în baza cadrului juridic bilateral și a angajamentelor europene comune, în avantajul comun al cetățenilor români și ungari, indiferent de etnia acestora.
După adoptarea tacită în Camera Deputaților a unui proiect care prevede autonomia Ținutului Secuiesc, Președintele Klaus Iohannis a criticat public atitudinea parlamentarilor români. Ulterior, legea a fost respinsă de Senat, care a avut o ședință în regim de urgență.
Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a reacționat, miercuri, la declarația președintelui Klaus Iohannis privind adoptarea tacită a legii autonomiei Ținutului Secuiesc de către Camera Deputaților a Parlamentului României. Șeful politicii externe ungare spune că președintele Iohannis „a făcut o declarație necivilizată și propice pentru incitare la ură”, scrie Digi24.ro cu referire la G4Media.
„Azi, președintele României a făcut o declarație necivilizată și propice pentru incitare la ură. Domnului președinte Iohannis trebuie să îi fie clar faptul că marea majoritate a maghiarilor care trăiesc în Transilvania și secuime l-au votat la alegerile prezidențiale. Acest lucru trebuie să fie clar pentru toată lumea. De aceea, cererea noastră, mesajul și apelul nostru către președintele României e simplu: mai mult respect pentru maghiari”, a spus ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, într-un mesaj video publicat pe Facebook.
„Noi suntem interesați să menținem o relație bună cu România deoarece suntem importanți parteneri economici, dar și interesul maghiarilor care trăiesc în Transilvania și secuime e de a avea relații normale între cele două state. Din păcate, în ultimele zile reprezentanții statului român, unul după celălalt, au făcut declarații care îngreunează în mod expres menținerea relațiilor de bună vecinătate”, a completat Peter Szijjarto.
În urmă cu câteva zile, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, l-a atacat dur și pe ambasadorul român la Budapesta, Marius Lazurca, după ce acest din urmă a luat apărarea deputatei de opoziţie Timea Szabo (de la formațiunea „Parbeszed Magyarorszagert” – Dialog pentru Ungaria), care a întrebat în Parlamentul de la Budapesta care este motivul pentru care Ungaria trimite măşti şi echipamente de protecţie trimise în Transilvania, în situaţia în care ele sunt necesare şi în Ungaria. Deputaţii partidelor de guvernământ, majoritari, au împiedicat-o prin aplauze pe Szabo să adreseze întrebarea. De atunci, Szabo este atacată permanent de presa proguvernamentală din Ungaria. Într-un grup Whatsapp al ambasadorilor acreditaţi la Budapesta, ambasadorul României, Marius Lazurca, i-a luat apărarea lui Szabo şi i-a trimis o scrisoare în care îşi exprimă solidaritatea cu ea, exprimându-și speranţa că Timea Szabo nu va avea de suferit de pe urma insultelor care i se aduc.
În aceste condiții, șeful diplomației de la Budapesta, Peter Szijjarto, a scris, sâmbătă, pe pagina sa de Facebook: „Probabil mai jos de atât nu se poate: ambasadorul român i-a luat apărarea Timeei Szabo”. Apoi continuă: „Deci Timea Szabo consideră o problemă faptul că maghiarii din Transilvania şi din secuime primesc măşti şi haine de protecţie de la patria-mamă. Iar ambasadorul român e bucuros că există în parlamentul ungar partide care gândesc astfel. Este stupefiantă atitudinea, isterică şi evident mincinoasă, a ambasadorului român, dar e şi mai ruşinos faptul că opoziţia ungară şi ambasadorul român au ajuns pe aceeaşi platformă împotriva maghiarilor din Transilvania”, a scris Peter Szijjarto, recunoscând astfel că echipamentele de protecție pe care dorește să le trimită în România vor fi date exclusiv pe criterii etnice.
La puţin timp după aceea, deputata Timea Szabo a publicat un comunicat în care arată: „Peter Szijjarto nu spune adevărul, pentru că nu i-am atacat pe maghiarii de peste graniţe, însă e de datoria mea să întreb unde sunt cele 20 de milioane de măşti nedistribuite încă în spitalele din Ungaria. Până în acest moment, echipamentele de protecţie ajung în spitale prin donaţii particulare şi ale primăriilor locale”.
Ministrul ungar al Sănătăţii, Miklos Kasler, a trimis o scrisoare directorilor spitalelor din Ungaria, în care le cere să analizeze dacă există medici care ar putea lucra în România, la Sf. Gheorghe sau în alte localităţi din județul Covasna, după cum informa cotidianul Nepszava.
Directorii intervievați de publicația maghiară s-au arătat însă sceptici în legătură cu scrisoarea ministrului. Unul dintre ei a declarat că scrisoarea nu e mai mult decât un gest faţă de instituţiile medicale din zonele locuite de maghiari, iar un altul a spus că ideea e moartă din start, întrucât ministrul a interzis anterior ca medici peste 65 de ani să participe la asistenţa bolnavilor, ceea ce a redus substanţial numărul medicilor din sistemul de sănătate ungar.
