154424 – 27042020 – Revenirea economică după perioada de shut-down generată de starea de urgență va sta exclusiv în sarcina mediului de afaceri care trebuie să găsească soluții pentru repornirea business-ului. 78% dintre antreprenorii chestionați de compania de consultanță Frames nu au încredere în planul de susținere a economiei anunțat de autorități.
Descurcați-vă singuri! Acesta se anunță a fi cuvântul de ordine în business după starea de urgență. Potrivit unui barometru privind starea economiei realizat de Frames, în perioada 13 – 23 aprilie, în rândul a 250 de companii din întregul spectru economic, 78% dintre antreprenorii și managerii chestionați au declarat că nu cred că statul va veni în sprijinul lor cu un plan concret pentru susținerea reluării activității. Motivele aceste percepții țin, în principal, de resursele financiare insuficiente, indicate de 81% dintre cei chestionați, și de incapacitatea administrativă (62%).
Întrebați care va fi rolul statului în perioada de după starea de urgență, majoritatea respondenților (71%), l-au clasificat drept unul nesemnificativ, în timp ce numai 15% îl consideră drept important.
”Absența unor măsuri reale de susținere a mediului de business, dincolo de plățile pentru șomajul tehnic, a afectat în mod semnificativ percepția oamenilor de afaceri în privința rolului autorităților în
gestionarea situației economice”, arată concluziile barometrului Frames.
În afara șomajului tehnic, văzută de 82% dintre antreprenori drept o măsură pozitivă, toate celelalte măsuri guvernamentale au înregistrat percepții negative, de la programul de susținere a amânării plății ratelor la proiectul IMM Invest.
Întrebați dacă amânarea plății ratelor, gestionată de stat, este o măsură funcțională, 63% dintre respondenți au răspuns că nu, iar 21% au declarat că nu știu să răspundă.
În ceea ce privește programul IMM Invest, opinia generală (92%) este că acest program s-a născut mort. ”Eșecul acestui program IMM Invest pare să fi afectat cel mai mult percepția negativă a mediului de afaceri în privința ajutorului din partea statului”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames. ”Dincolo de condițiile restrictive de participare la program, faptul că statul nu a reușit, cel puțin până în acest moment, să asigure o
platformă web funcțională pentru depunerea cererilor a erodat semnificativ încrederea investitorilor. Lansarea campaniei de publicitate asociată acestui program nefuncțional a întărit și mai mult percepția că IMM Invest reprezintă doar un proiect de imagine” a mai spus Negrescu.
Economia își revine în 2021
Ce vor face investitorii după încheierea perioadei de urgență? 78% dintre antreprenorii și managerii chestionați au declarat că vor relua activitatea. Interesant și relevant este faptul că 19% au evitat să răspundă.
Întrebați când cred că economia va reveni la nivelul dinainte de criză, 58% au indicat intervalul peste 6 luni, 23% au estimat intervalul 3-6 luni și numai 12% au indicat intervalul 1-3 luni. ”Marea majoritate a investitorilor privesc destul de rezervat perioada următoare. Lipsa banilor din economie, scăderea acută a cererii de produse și servicii, accentuarea blocajului financiar și temerile privind insolvența și falimentul se află în prim-plan. Există o acută lipsă de predictibilitate, o incertitudine generalizată amplificată, din păcate, de comportamentul ezitant al statului”, arată concluziile barometrului.
Întrebați care sunt cele mai mari provocări pentru mediul de business în perioada următoare, cei mai mulți dintre respondenți au indicat scăderea cererii de produse și servicii (65%), accentuarea blocajului financiar (62%) și creșterea prețurilor – inflația (49%). La capitolul provocări, managerii au mai menționat, printre altele, evoluția cursului valutar (37%) și potențiala reluare a măsurilor de restricție (28%).
”Mulți dintre investitori privesc cu teamă la sezonul de toamnă atunci când, potrivit estimărilor, nu este exclus să asistăm la un nou val de îmbolnăviri. Dacă autoritățile vor impune din nou restricții, pentru multe dintre afaceri, 2020 va fi un an compromis, iar multe dintre afaceri se vor închide”, afirmă Adrian Negrescu.
Ce ar trebui să facă statul
Dincolo de asigurarea propriilor măsuri de supraviețuire a business-ului, antreprenorii și managerii au fost chestionați și în privința rolului pe care statul trebuie să-l joace în relansarea economică. Chiar dacă percepția generală este că statul nu va ajuta prea mult mediul de afaceri, managerii și-au exprimat opiniile legate de măsurile
necesare, cele mai multe de ordin fiscal.
Întrebați ce măsuri administrative trebuie să se afle în prim-plan, 89% au indicat scăderea taxelor salariale, alături de oferirea de stimulente pentru angajări (71%).
”Într-o perioadă în care peste 1,5 milioane de români se află în șomaj tehnic, au fost disponibilizați sau au rămas fără locuri de muncă în Occident și s-au întors în țară, reducerea taxelor salariale este considerat prima și cea mai urgentă măsură care să susțină angajările și consumul intern. Stimularea companiilor să angajeze, prin oferirea unor facilități suplimentare (susținerea unei părți din salariu pentru noii angajați, taxe zero timp de șase luni etc.) este văzută de manageri drept o altă măsură eficientă pentru restartarea economiei” mai arată concluziile barometrului Frames.
Pe lista sugestiilor mediului de afaceri s-au mai aflat continuarea susținerii firmelor aflate în șomaj tehnic dincolo de perioada de urgență prin intermediul unei soluții cum este cea adoptată în Germania (42%), dezvoltarea unui program de finanțare pe termen mediu și lung prin fonduri asigurate de stat/fonduri UE (menționată de 47%), extinderea bonificațiilor pentru plata taxelor și a impozitelor (36%) și eliminarea impozitului pe dividende (27%).
”România se află într-o concurență directă cu țările din regiune în privința relansării economice și oferirii de oportunități de investiții pentru companiile care vor alege, de exemplu, să își mute facilitățile de producție din China. Radiografia măsurilor economice luate până în prezent în țara noastră ne situează pe o poziție mai puțin avantajoasă. Nu putem aștepta, la nesfârșit, ca Bruxelles-ul să deblocheze linii de finanțare pentru România”, arată concluziile barometrului.
”Ezitările autorităților în privința restructurării aparatului public și absența unui plan concret de măsuri economice post criză au afectat deja încrederea investitorilor, dovadă înrăutățirea calificativelor acordate de agențiile de rating. Fără măsuri concrete, vom pierde, din păcate, trenul relansării economice, afirmă Adrian Negrescu.
Barometrul privind starea economiei a fost realizat de compania de consultanță Frames în perioada 13-23 aprilie, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 250 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc. Profilul respondenților a fost reprezentat de antreprenori, manageri de companii, middle si top management, cu studii superioare, 68% bărbați și
32% femei, cu o vârstă medie de 43 de ani.
