153733– 16032020 – Depresia este una dintre cele mai răspândite boli ale mileniului trei, iar Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ 264 de milioane de persoane de toate vârstele sunt afectați. Cu toate acestea, foarte puțini vorbesc despre faptul că tot mai mulți copiii și adolescenți suferă de depresie, în Statele Unite fiind diagnosticați aproximativ 1,9 milioane de copii cu vârste între 3 și 17 ani, potrivit Children’s Mental Health.
Potrivit psihologului Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), semnele depresiei în rândul copiilor pot fi variate, însă există câteva elemente comune care ar trebui să ne îngrijoreze:
- (1) iritabilitatea și/sau furia se manifestă adesea în rândul copiilor care dezvoltă, inițial forme ușoare de depresie, dar care se pot acutiza destul de repede dacă nu sunt ameliorate;
- (2) simptome care se manifestă prin dureri corporale, în special la nivelul mușchilor, stări permanente de neliniște, stres în timpul despărțirii de părinți;
- (3) pierderea interesului față de activitățile obișnuite,
- (4) retragerea din activități sociale plăcute până în acel moment;
- (5) dificultăți de concentrare;
- (6) fuga de acasă sau discuții despre acest subiect cu alți prieteni pe Facebook;
- (7) discuții despre moarte și sinucidere;
- (8) apetit crescut sau scăzut, schimbarea bruscă a greutății corporale (în special prin luarea de kilograme în plus),
- (9) comentarii pe rețelele sociale care indică lipsa de speranță sau stima de sine scăzută.
“Desigur, semnele diferă de la copil la copil, iar în câteva cazuri există posibilitatea să nu identificăm niciunele dintre aceste semne, întrucât copiii din ziua de azi sunt tot mai inteligenți și știu cum să-și ascundă emoțiile mai bine decât o făceam noi acum una sau două generații. Noi când doream să plângem, plângeam pur și simplu. Când eram supărați, ne manifestăm ca atare; și partea bună este că ne trecea supărarea destul de repede. În zilele noastre, un copil poate ține o supărare în el pentru un timp îndelungat, iar această auto-impunere îi poate afecta vizibil viața: devine tot mai irascibil, furios, agresiv și poate lua decizii pripite care uneori îi pot pune în pericol viața (consum excesiv de droguri, alcool, gânduri și tentative suicidale)”, declară psihologul Andra Tănăsescu.
Cum ne putem ajuta copilul ca să învingă depresia?
Specialistul este de părere că părinții trebuie să fie primii care să identifice anumite derapaje de comportament ale copilului și să apeleze la profesioniști specializați în psihologia copilului pentru a primi un plan de recuperare. De asemenea, pentru a ameliora simptomele depresiei, psihologul Andra Tănăsescu le recomandă părinților să urmeze anumiți pași:
- Încurajați copilul să iasă zilnic din casă și să facă mișcare (nu trebuie neapărat să facă sport, ci o plimbare împreuna cu familia îl poate ajuta)
- Supervizarea lui atunci când urmează un tratament medicamentos (dacă un specialist îi recomandă un tratament medicamentos, este foarte important să-i monitorizăm fiecare etapă din tratament, astfel încât copilul să îl respecte)
- Faceți-vă timp pentru a vorbi! Unii copii nu știu să-și verbalizeze emoțiile, însă cu răbdare și cu ajutorul unui psiholog. Este foarte important să învățăm să-i ascultăm și să le câștigăm încrederea.
- Schimbarea alimentației. Uneori, excesul de toxine din mâncăruri nesănătoase pot avea efecte nebănuite asupra stării noastre psihice si de fizice, pe termen lung.
Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică INLPSI, este Psiholog, Trainer NLP și Consultant Panorama Socială. A urmat studiile în psihologie, având formarea în terapia de cuplu și familie. Cu experiența de instructor de dans, fiind atrasă de conexiunea dintre minte, emoții și corp, urmează o formare în terapia prin dans și mișcare. După ani de experiență în training și susținerea evenimentelor corporate, oferă prin îmbinarea psihologiei, cu NLP-ul și tehnici de conștientizare și conectare corporală, o experiență completă de auto-cunoaștere și evoluție personală.
