153643 – 10032020 – Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe a susținut ieri o conferință de presă care a avut ca temă fenomenul de poluare a aerului produs în municipiul București, în perioada 1 – 2 martie. La eveniment au participat și directorul general al Direcției Generale Evaluare Impact și Controlul Poluării din MMAP, Dorina Mocanu, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, Mărioara Gătej, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie, Elena Mateescu dar și Corina Lupu, director general Monitorizare din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.
”Sâmbătă a fost un cumul de factori care a adus la valori ridicate de 8, de 9 sau chiar 10 ori mai mari ale valorilor poluanților la anumite stații din cadrul Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, acest episod de datorându-se inclusiv lipsei condițiilor favorabile dispersiei poluanților din aerul Bucureștiului. În momentul de față consider că, dacă în București am fi avut implementate măsurile din Planul Integrat de Calitate a Aerului, nu am fi avut poluare excesivă în ultima perioadă sau nu am fi avut acest caz izolat cu valori de 8-10 ori mai mari cum a fost cel de duminică spre luni. Dacă ne uităm la datele din Rețeaua Națională a Calității Aeurlui observăm că, în acest an, și în ianuarie și în februarie, am mai avut astfel de cazuri, poate nu cu valori atât de ridicate, dar care nu s-au resimțit la nivelul Bucureștiului atât de pregnant deoarece condițiile meteo au favorizat dispersia acestor poluanți”, a subliniat ministrul Costel Alexe.
Ministrul a mai precizat că astfel de episoade de poluare nu ar fi fost posibile dacă măsurile din Planul Integrat de Calitate a Aerului ar fi fost îndeplinite, iar poluarea nu ar fi fost atât de gravă pentru București și pentru bucureșteni.
Deoarece în ultima perioadă s-a vorbit foarte mult despre activitatea CET Grozăvești ministrul Costel Alexe a ținut să facă următoarele precizari: ”CET Grozăvești a intrat în control pe data de 4 martie și acțiunea a fost finalizată pe 6 martie. Comisarii GNM au aplicat o sancțiune de 100 000 de lei către CET Grozăvești, însă nu pentru faptul că a folosit o cantitate de păcură nesemnificativă comparativ cu poluarea din București, ci pentru faptul că nu au anunțat și nu au notificat ANPM și APM București privind folosirea păcurei în producerea energiei. De asemenea, nu au respectat unele condiții din autorizația integrată de mediu. Repet, chiar dacă CET Grozăvești a folosit păcură nu acesta a fost principalul motiv al poluării Bucureștiului din noaptea de duminică spre luni. Este doar o mică parte din acel cumul de factori”.
Ministrul a solicitat Gărzii Naționale de Mediu să aplice sancțiuni ori de câte ori e nevoie celor care poluează Bucureștiul dar și alte zone din țară. ”Am trimis notificare către APM-uri să aibă în grijă ca în urmatoarele 3 luni toți operatorii din țară care au activitșți de ardere să își instaleze sisteme de monitorizare prin care să poată transmite on-line valorile emisiilor”, a subliniat Costel Alexe.
În cadrul conferinței de presă, directorul general al Direcției Generale Evaluare Impact și Controlul Poluării din MMAP, Dorina Mocanu, a prezentat datele analizate de stațiile de monitorizare a calității aerului, menționând că au existat mai multe surse care au provocat această poluare, preponderent traficul rutier, dar și un aport, la fel de important, al activităților economice, în acest caz de poluare fiind vorba de arderi. ”Aș vrea să precizez că acest episod de poluare a fost cauzat de un cumul de factori, pe de-o parte traficul rutier care se întâmpla în fiecare week-end dar, pe de altă parte, toate activitățile economice, șantierele în construcție, activitățile economice care funcționează fără respectarea condițiilor de mediu din autorizația de mediu, toate acestea suprapuse peste o situație meteorologică care a fost de favorabilă dispersiei poluanților în atmosferă” a menționat Mocanu.
Despre condițiile meteo a vorbit Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie, subliniind că ”circulația aerului a fost una slabă, la fel și vântul, cu o viteză la rafală de 7km/h și doar trecător, la miezul nopții și spre dimineață, la periferie, 18km/h. Astfel, au fost create condițiile necesare pentru producerea fenomenului de inversiune termică favorizând, așa cum a fost atătat și în comunicatul emis de ANM, mișcări descendente ale aerului, în primii 100 m deasupra solului și menținerea unei pelicule de aer umed în stratul din imediata apropiere a acestuia. A fost calm atmsoferic și am avut frecvent vânt slab și doar spre dimineața 18km/h. Acest fenomen este deosebit de frecvent iarna”.
Despre controalele făcute de Garda Națională de Mediu a vorbit Mărioara Gătej comisarul general al GNM: ”În cursul săptămânii trecute am avut în control 115 operatori econimici din municipiul București și județul Ilfov. Am verificat, în principal operatorii economici care dețin instalații mari și medii de ardere. Am sancționat două unități care dețin instalații mari de ardere – e vorba de CET Sud – amenda de 50 000 de lei pentru nerespectarea autorizației integrate de mediu, deoarece nu a putut prezenta documente din care să rezulte că a asigurat mentenanța sistemelor de reținere a poluanților și nu a efectuat acele măsurători parlele, cel putin o dată pe an pentru poluanți. De asemenea, CET Grozăvești, a fost amendat cu 100 000 de lei, tot pentru nerespectarea condițiilor din autorizația integrată de mediu, mai bine zis pentru faptul că au început utilizarea combustibilului păcură din data de 27 februarie dar noi avem notificarea oficială din data de 4 martie. Tot în cadrul controlului de săptămâna trecută am mai avut cazuri punctuale dar care nu au o legătură cu ceea ce s-a întâmplat de noaptea de 1-2 martie, de exemplu o unitate de fabricare a betonului care nu a putut să prezinte buletinele de analiză privind calitatea aerului și dovada transmiterii acestora către APM. În București am avut o societate care avea ca activitate colectare/depozitare deșeuri din contrucții și excavații fără a deține autorizații de mediu și a fost sancționată cu o amendă de 60.000 lei, dar și 4 unități care desfășoară activități de construcție (șantiere) pentru că nu au asigurat filtrele de protecție împotriva emisiilor de pulberi în atmosferă și un operator economic cu activități de vopsire/sablare care nu avea funcționale echipamentele de reținere a poluanților la sursă. În cadrul acestui control a fost identificată o zonă, în județul Ilfov, 40 ha teren acoperit cu depozitări necontrolate de deșeuri, mare parte din dezmembrări auto, (la. Vidra). UAT Vidra a fost sancționată cu 15.000 de lei și obligată să asigure salubrizarea zonei”.
Comisarul general al GNM a precizat ca instituția a început, din luna februarie, un control la nivel de țară pe șantiere (potențiali poluatori). În București, în luna februarie, au fost aplicate, în acest domeniu, 27 de sancțiuni la operatorii econimici, în suma de 197 500 de lei. De asemenea, GNM are desfășurat, tot în luna februarie, controlul care a vizat verificarea modului de respectare a planurilor de calitate a aerului și a planurilor de menținere a calității aerului, la nivel de țară. În ceea ce privește modul de respectare a Planului Integrat de Monitorizare a Calității Aerului în municipiul București, pentru nerealizarea, în totalitate, a măsurilor care au fost scadente la sfârșitul anului 2019, au fost aplicate sancțiuni în sumă de 7.500 lei la fiecare primărie de sector, inclusiv la Primăria Generală a municipiului București
