153383 – 19022020 – Președintele Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a Camerei Deputaților, Cristina Iurișniți, salută adoptarea de către Senat a unei propuneri legislative pentru completarea Legii 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, ce prevede recunoașterea și pedepsirea tipurilor de violență cibernetică în România.
Concret, propunerea legislativă se referă la faptele de hărţuire şi ameninţare online, publicarea non-consensuală de informaţii, fotografii, date personale etc., violenţa cibernetică fiind definită ca hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, ameninţări online, publicarea non-consensuală de informaţii şi conţinut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicaţiilor şi datelor private şi orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicaţiile sau se pot conecta la internet şi pot transmite şi utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de ruşine, umili, spera, ameninţa, reduce la tăcere victima. ”Este un proiect transpartinic, pe care l-am inițiat și pentru care am obținut sprijinul colegelor și colegilor din toate grupurile parlamentare, de aceea, sunt sigură că după adoptarea de către Senat, propunerea legislativă va fi votată și în Camera Deputaţilor, forul decizional în acest caz”, declară inițiatoarea proiectului. ”„Am lucrat alături de experți din organizații non-guvernamentale și juriști pentru această completare a legislației atât de necesară în România, unde aceste forme de violenţă cibernetică nu erau definite şi prevăzute ca atare – în consecință, nici pedepsite. Odată promulgată această inițiativă, sper că instituţiile statului se vor mobiliza și responsabiliza inclusiv pentru acţiuni conexe, esențiale în prevenţie, de exemplu, campanii naționale de informare şi educare. Fetele și femeile reprezintă principalele victime al acestui tip de infracţiuni, iar ele trebuie să recunoască violența cibernetică, să fie conștiente că agresorul poate și trebuie să fie pedepsit, să ştie cui să se adreseze”, a mai explicat Cristina Iurișniţi.
”Sper ca toate autoritățile competente, mass-media, societatea civilă să înțeleagă importanța reglementării în lupta pentru prevenirea și combaterea violenței cibernetice. În spaţiul virtual agresorii au acces la victimă în permanenţă, fără restricţii, ceea ce potenţează efectele negative ale violenţei, iar propagarea rapidă a mesajelor prin reţelele de socializare, dublată de audienţa extinsă la care agresorii pot dobândi acces în mediul online duc adesea la traume de neimaginat ale victimelor”, punctează inițiatoarea propunerii legislative.
Parlamentarul subliniază că, deşi la nivelul României nu există decât cifre aproximative cu privire la amploarea acestui fenomen, la nivel european, cifrele arată necesitatea acestei modificări: 45% dintre victimele violenţei domestice au raportat existenţa unei forme de abuz online în timpul relaţiei lor; 48% au raportat că au fost hărţuiţi sau abuzaţi de fostul partener odată ce părăsise relaţia, iar 75% au raportat îngrijorarea că poliţia nu a ştiut cum să răspundă cel mai bine la abuzul online. Mai rău, 70% dintre femeile care au fost victimele violenţei cibernetice au prezentat cel puţin o formă de violenţă fizică şi/sau sexuală.
