153265 – 05022020 – Curtea Constituţională a României (CCR) admis, cu majoritate de voturi, o excepţie de neconstituţionalitate şi a constatat că dispozițiile articolului 139 alineatul 3 din Codul de procedură penală sunt constituționale numai ”în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”, potrivit unui comunicat al CCR.
Articolul 139 alineatul 3 din Codul de procedură penală are următorul conţinut:
”Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege”.
Pe de altă parte, CCR a declarat constituţional articolul 11, alineatul 1, litera d) din legea SRI nr.51/1991:
”(1) Informaţii din domeniul securităţii naţionale pot fi comunicate:
(…)
- d) organelor de urmărire penală, când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni”
Avocatul Elenina Nicuţ şi un procuror care a dorit să îşi păstreze anonimatul au explicat pentru G4media.ro ce presupune decizia CCR: ”Sub rezerva faptului că, la acest moment, discutăm exclusiv pe baza minutei, decizia CCR de azi pare a interzice utilizarea ca probe în procesul penal a înregistrărilor făcute în baza Legii 51/1991, rezultat al culegerii de informaţii. O posibilă explicaţie ar fi că o asemenea activitate este anterioară procedurii penale şi, prin urmare, nu oferă garanţiile celei din urmă. Astfel de înregistrări vor putea fi însă folosite în continuare în susţinerea comunicărilor (informărilor către procurori – n.r.) făcute, potrivit legii, inclusiv către organele de urmărire penală, urmând ca acestea să procedeze ulterior la administrarea de probe prin supraveghere tehnică, în condiţiile Codului de procedură penală. Referitor la înregistrările deja efectuate şi propuse ca probe în procesele penale, cel mai probabil, acestea vor fi eliminate”, a explicat avocata Nicuţ.
”Este surprinzătoare decizia Curţii Constituţionale din mai multe motive: În primul rând pentru că reproduce în mare parte una dintre propunerile legislative de modificare a Codului de procedură penală din perioada 2017-2018. În al doilea rând, deoarece menţine o obligaţie de informare (a procurorilor de către serviciile de informaţii cu privire la săvârşirea unei infracţiuni – n.r.), dar creează o interdicţie de a utiliza materialul (ca probă – n.r.), inclusiv în cauze de terorism sau cele care ţin strict de siguranţa naţională. Şi nu în ultimul rând, pentru că, fără nicio logică, interzice utilizarea unor informaţii obţinute legal, cu autorizarea judecătorului în timp ce înregistrările unei persoane private se pare că nu ridică probleme. Decizia va crea în mod cert discuţii în mediul judiciar cu privire la înregistrările existente deja în dosarele penale şi va împiedica în mod cert utilizarea oricăror înregistrări viitoare”, a explicat un procuror pentru G4media.ro.
Cu alte cuvinte, potrivit deciziei CCR, înregistrarile obţinute de SRI pe mandat de siguranţă națională (MSN) în activitatea de culegere de informaţii nu pot fi utilizate ca probe, însă serviciile de informaţii au totuşi obligaţia să informeze procurorii în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni, dacă în timpul culegerii de informaţii cu ajutorul MSN află de săvârşirea vreunei infracţiuni.
Altfel spus, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul poate informa Parchetul cu privire la săvârşirea infracţiunii, dar procurorii nu pot folosi înregistrarile SRI respective ca probă în ancheta penală. Rămâne ca procurorii să ceară judecătorilor mandat judiciar de supraveghere tehnică pentru documentarea şi probarea infracţiunii de care a aflat SRI cu ajutorul MSN, iar probele trebuie făcute de procurori cu poliţia, nu cu serviciile.
”Iei mandat judiciar şi te rogi să mai spună o dată. Interceptarea pe MSN în care suspectul spune că a mituit politicieni, a făcut evaziune fiscală sau a comis un viol nu poate fi folosită în noul dosar judiciar”, au explicat experţi practicieni pentru G4Media.ro.
În schimb, a decis CCR, înregistrările audio-video făcute cu telefonul de o persoană sau cele de pe camerele de supraveghere pot fi folosite în ancheta penală.
Context. Nu este prima dată când CCR emite decizii privind neconstituţionalitatea colaborării dintre serviciile de informaţii şi parchete. În februarie 2016, CCR a decis ca serviciile nu pot ajuta procurorii să facă probe în ancheta penală. Potrivit CCR, probele trebuie făcute de procurori doar cu poliţia. Problema a fost (şi încă este) că poliţia nu este atât de bine pregătită şi de discretă precum serviciile de informaţii.
