153105 – 21012020 – În data de 21 ianuarie 2020, Comisia de Transport și Turism (TRAN) a Parlamentului European are pe agendă votul asupra acordului provizoriu rezultat în urma negocierilor interinstituționale din trialog pentru cele trei dosare cheie ale Pachetului Mobilitate 1, cu un impact major asupra sectorului de transport rutier din România, respectiv cerințe de control și norme speciale privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier, respectiv propunerea de Lege specială pentru aplicarea Directivei detașării nr. 71/1996 la transporturile rutiere, modificarea Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la perioadele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) solicită eurodeputaților români contestarea în cadrul Comisiei TRAN a ”acordului inacceptabil al trialogului privind Pachetul Mobilitate 1, prin care firmele de transport rutier din România sunt excluse din piața europeană de transport”, se arată într-un comunicat de presă.
”La 13 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, firmele românești sunt total excluse de pe piața europeană, țările vestice ne preiau forța de muncă, iar economia României va fi aruncată într-o lungă perioadă în recesiune. În mod paradoxal, la 13 ani de la integrarea în UE, diferențele dintre transportatorii rutieri români și cei din Vestul Europei sunt tot mai mici, însă percepția este din ce în ce mai negativă din partea vesticilor, în principal din cauza cotei de piață câștigate de transportatorii rutieri români în ultimii 13 ani. Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) atenționează că adoptarea Pachetului Mobilitate 1 în forma actuală va legaliza conceptul de Europa cu două viteze, iar prin aceste măsuri restrictive, Uniunea Europeană (UE) este auto-condamnată la reducerea competitivității în context global. Legalizarea segregării economice în UE a început cu Pachetul Mobilitate 1 și cel mai probabil va continua și în alte domenii și industrii.
Precizăm că cele trei dosare cuprinse în Pachetul Mobilitate 1 au fost realizate pe fondul protecționismului în creștere al Statelor Membre din Vestul UE reunite în cadrul Alianței Rutiere, iar transportatorii români și est-europeni vor fi cei mai afectați de măsurile propuse, care vor conduce la o creștere semnificativă a costurilor lor de operare și la restricționarea transporturilor rutiere internaționale operate de aceștia în cadrul UE. Prin măsurile extrem de restrictive adoptate în trialogul din 11.12.2019 de către Președinția Finlandeză a Consiliului de Transport UE, Parlamentul European și Comisia Europeană, precum obligația întoarcerii camionului acasă la opt săptămâni, introducerea unei perioade de restricționare a cabotajului (cooling off) de patru zile și aplicarea forțată a regulilor detașării și a Regulamentului Roma I firmelor de transport rutier, România, Bulgaria și Lituania vor fi cele mai afectate de prevederile aprobate în Pachetul Mobilitate 1, eliminând transportatorii din aceste țări din piața europeană de transport rutier și astfel împing firmele și șoferii să migreze în vest.În acest context, vă reamintim rolul major pe care îl are industria de transport rutier în economia României. Transportul rutier este principalul contributor la exportul de servicii al României, cu un total de 5,144 miliarde de euro în 2018. De altfel, transportul rutier generează aproape un sfert din exportul total de servicii al României, de 22 miliarde de euro. În perioada 2013-2018, exportul de servicii realizat de ramura transportului rutier s-a dublat, de la 2,58 miliarde euro în 2013 la 5,144 miliarde euro în 2018. Cu firmele de transport rutier românești excluse de piața europeană de transport din cauza Pachetului Mobilitate 1, deficitul de cont curent se va adânci la peste 14 miliarde de euro (peste 7% din PIB), iar impactul asupra cursului de schimb euro/leu și asupra inflației va fi major”.
UNTRR solicită eurodeputaților români să se opună acestui acord și să realizeze demersuri pentru contestarea acestuia la Curtea Europeană de Justiție.
