153179 – 28012020 – O analiză Adevarul.ro și Ziaristii.com arată că revenirea la alegerile locale în două tururi ar putea redesena harta politică actuală a României. Astfel, din calculele ziariștilor celor două publicații reiese că modificarea legislației electorale ar avea efecte favorabile pentru liberali, care, de la cei aproximativ 1.200 de primari, cât au în prezent, au șanse să obțină 1.600 de mandate de primar.
Votul în două tururi ar fi, potrivit acelorași calcule, în defavoarea PSD și a UDMR (incluzând aici și voturile pentru Partidul Civic Maghiar). Astfel, dacă se trece la alegeri locale în două tururi, PSD ar putea pierde cel puțin jumătate dintre cei 1.700 de primari cât are în prezent, iar minoritatea maghiară, care are acum 211 primari, ar pierde între 25 şi 40 de edili.
Motivată de necesitatea asigurării unei legitimități pentru primari (50%+1 din voturi), decizia de angajare a răspunderii guvernului liberal pe legea alegerilor locale în două tururi are, astfel, la bază, nu doar o promisiune electorală, ci și un calcul pragmatic al PNL.
Sursele citate arată că analiza se bazează pe calculele interne ale principalelor partide interesate de efectele modificărilor legislative dorite de Guvern.
Alianța USR-PLUS, care nu a participat la alegerile locale precedente, deci nu are primari, vizează, în special, câștigarea marilor centre universitare, unde se bazează, mai ales, pe mobilizarea tinerilor, prin rețelele de socializare. O altă pârghie prin care USR-PLUS urmărește obținerea unui scor electoral bun are în vedere obținerea posibilității acordării dreptului de vot și pentru cetățenii care au o vechime mai mică a rezidenței, adică obținerea posibilității de a vota, fie și pe listele suplimentare, chiar dacă îți schimbi reședința în comunitatea respectivă cu mai puțin de trei luni înaintea scrutinului, corelată cu reducerea numărului de semnături necesare depunerii candidaturii la funcția de primar de la 1% la 0,5% din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale ale primăriilor.
Legea 35/2008 prevede că la art 22., al 6. că ”odată înscris în Registrul electoral cu adresa de domiciliu, alegătorul are posibilitatea să adreseze Autorităţii Electorale Permanente o cerere pentru înscrierea sa cu adresa de reşedinţă”. Prin urmare, dacă un alegător nu vrea să voteze în localitatea de domiciliu, ci în localitatea de reședință, poate cere AEP să opereze această modificare.
Listele electorale se întocmesc şi se fac publice până cel târziu cu 45 de zile înaintea zilei alegerilor și furnizează baza informațiilor în funcție de care este dimensionată logistica procesului electoral.
Dincolo de primari, mai e și miza consiliilor locale și a celor județene, inclusiv a președinților de CJ-uri. PSD stă încă foarte bine la acest capitol, dar după alegerile din acest an exista varianta să piardă acest avantaj, devenind un partid nesemnificativ în guvernanța județeană pentru că mii de consilieri locali și județeni social-democrați își vor pierde mandatul.
