153052 – 15012020 – Anual, Agenţia Naţională Antidrog elaborează Raportul Naţional privind situaţia drogurilor în România (cu date din anul anterior), document de referinţă pentru specialiştii şi practicienii în domeniul drogurilor, pentru decidenţi şi pentru orice persoană interesată de ultimele tendinţe înregistrate în evoluţia acestui fenomen.
Surprinzând o imagine completă asupra fenomenului drogurilor în România, atât din perspectiva reducerii cererii de droguri, cât şi din cea a reducerii ofertei de droguri, lucrarea prezintă eforturile depuse de instituţiile guvernamentale cu atribuţii în domeniu, dar şi de organizaţiile neguvernamentale implicate în lupta antidrog, precum şi progresele înregistrate de România în combaterea acestui flagel.
Raportul cuprinde cele mai recente date şi informaţii legate de consumul şi traficul de droguri în România, fiind evidenţiate tendinţele de evoluţie înregistrate de ţara noastră, atât pe linia prevenirii consumului de droguri, cât şi pe cea a combaterii traficului de droguri, precum şi intervenţiile şi măsurile adoptate de instituţiile publice faţă de problematica drogurilor.
În condiţiile în care principalele caracteristici ale contextului naţional al drogurilor s-au menţinut relativ stabile în ultimul an, prevenirea consumului de droguri în anul 2018 a reprezentat un element de continuitate în formularea unui răspuns integrat la dinamica fenomenului consumului de droguri în planul educaţiei, sănătăţii şi ordinii publice, răspuns corelat direct cu politicile publice naţionale antidrog, respectiv Strategia Naţională Antidrog 2013 – 2020.
Toate proiectele şi intervenţiile au fost în concordanţă cu obiectivul general al pilonului orizontal „reducerea cererii de droguri”, prin consolidarea sistemului naţional integrat de prevenire şi asistenţă, în concordanţă cu evidenţele ştiinţifice, ce cuprinde totalitatea programelor, proiectelor şi intervenţiilor universale, selective şi indicate de prevenire implementate în şcoală, familie şi comunitate, precum şi intervenţiile de identificare, atragere şi motivare a consumatorilor de droguri în vederea furnizării de servicii de asistenţă specializată ce au ca finalitate integrarea socială.
Dintre toate drogurile ilicite, canabisul continuă să fie cel mai consumat drog din România, cu o prevalenţă a consumului de-a lungul vieţii de de 5,8%. După canabis, pe poziţia a doua în „topul” celor mai consumate droguri în România, se situează noile substanţe psihoactive (NSP) – 2,5%. Urmează: cocaină/ crack şi LSD – câte 0,7%, ecstasy – 0,5%, ciuperci halucinogene – 0,4%, heroină, amfetamine şi ketamină – câte 0,3%.
În privinţa solicitărilor de tratament ca urmare a consumului de droguri, în anul 2018 au fost înregistrate 4266 persoane consumatoare de droguri care au solicitat asistenţă.
În funcţie de tipul drogului care a cauzat problema medicală, deşi se menţine aproximativ aceeaşi distribuţie a solicitărilor de asistenţă, preponderent disputată între cele trei tipuri de droguri care domină tabloul asistenţei pentru dependenţa de droguri din România (canabis, opioide şi noi substanţe psihoactive), are loc o consolidare a poziţiei deţinute de canabis, care ajunge să totalizeze peste 50% dintre cererile de tratament.
În mod similar cu anii anteriori, pentru celelalte tipuri de droguri, cererea de tratament rămâne mult redusă, în comparaţie cu cele trei droguri dominante: cocaină – 1,5%, MDMA/ ecstasy – 1,3%, inhalanţi/ substanţe volatile – 1%, benzodiazepine – 0,7%, amfetamine – 0,5%, halucinogene – 0,2%.
Tendințele înregistrate în ultimii 5 ani în evoluţia admiterilor la tratament pentru dependenţa de droguri au fost influențate de efectele determinate de punerea în aplicare a modificărilor legislative (cel mai mare impact al acestora fiind observat asupra admiterilor la tratament ca urmare a consumului de canabis), disponibilitatea locurilor la tratament (OST), precum şi de menţinerea interesului pentru consumul de noi substanţe psihoactive.
În privinţa urgenţelor medicale determinate de consumul de droguri ilicite, în majoritatea cazurilor înregistrate în anul 2018 se menține consumul singular de diferite substanţe psihoactive. Mai mult de o treime dintre aceste cazuri a avut drept cauză consumul de NSP. Din punctul de vedere al distribuției regionale, se observă creșteri ale numărului de urgențe medicale cauzate de consumul de droguri ilicite față de anul anterior în 6 regiuni: București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Sud, Sud-Vest, Vest.
Anul 2018 se înscrie în tendința evidențiată în ultimii 5 ani, prin scăderea cu 10,3% a numărului de notificări privind cazurile noi de infecție cu HIV/SIDA înregistrate în România. Această tendință se reflectă și în numărul consumatorilor de droguri injectabile diagnosticați cu HIV/SIDA în anul 2018, scăderea fiind cu 32,2% față de anul precedent.
În ceea ce priveşte bolile infecţioase asociate consumului de droguri, pentru consumatorii de droguri înregistraţi în programe de tratament în anul 2018, se remarcă o uşoară creştere a prevalenţelor pentru infecţiile cu HIV și VHC, în timp ce, pentru prevalența VHB are loc o scădere.
În privinţa infracţionalităţii la regimul drogurilor, faţă de anul 2017, se constată o creștere a numărului cauzelor soluționate de parchete (cu 57,65%, de la 4064, la 6407 în 2018). Totodată, creşte ponderea persoanelor condamnate din totalul persoanelor trimise în judecată (de la 45,5%, la 48,7%).
De asemenea, numărul persoanelor depistate în trafic, care au condus autovehicule sub influenţa unor substanţe sau produse stupefiante este în creştere, comparativ cu valoarea înregistrată în anul 2017.
Totodată, anul 2018 evidenţiază o creştere a disponibilităţii drogurilor ilicite pe teritoriul naţional, concretizată într-un număr mare de capturi de droguri. Cele mai multe capturi au fost înregistrate pentru canabis (3354 de capturi), MDMA (819 capturi), cocaină (361 capturi), heroină (264 capturi), rezină de canabis (200 capturi), fragmente vegetale cu THC (189 capturi), amfetamină (162 capturi). Canabisul rămâne în continuare cel mai capturat drog la nivel naţional, cu o creştere a numărului de culturi ilicite identificate.
Multitudinea datelor şi analizelor incluse în Raportul naţional privind situaţia drogurilor conferă acestei lucrări o valoare informaţională deosebită, care devine astfel un reper pentru politicile antidrog promovate de Guvernul României, prin Agenţia Naţională Antidrog – coordonatorul naţional al luptei antidrog, şi implementate de instituţiile guvernamentale cu atribuţii în domeniu.
Informaţii complete despre Raportul Naţional privind situaţia drogurilor 2019 se regăsesc pe pagina de internet a instituţiei noastre, accesând link-ul http://ana.gov.ro/wp-content/uploads/2020/01/RN_2019_28.11.pdf.
