153116 – 21012020 – Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene (CAE) a Senatului, Gabriela Crețu, a participat în perioada 19 – 20 ianuarie 2020, la Zagreb, la Reuniunea preşedinţilor Conferinţei Organelor Specializate în Afaceri Comunitare şi Europene (COSAC). Reuniunea deschide seria evenimentelor organizate de Croația, în cadrul dimensiunii parlamentare a președinției rotative a Consiliului UE, după mandatul deținut de Finlanda.
Gabriela Crețu și-a manifestat satisfacția pentru faptul că și Președinția Croației împărtășește, în mare măsură, prioritățile stabilite de Președinția României. Gabriela Crețu a apreciat cooperarea dintre cele două președinții în păstrarea pe agendă a unor provocări care încă nu au fost soluționate corespunzător, precum coeziunea, reducerea inegalităților și sprijinirea financiară adecvată a acestor obiective.
În intervențiile din timpul conferinței, Gabriela Crețu a subliniat că mijloacele de atingere a obiectivelor comune trebuie alese cu grijă, argumentând că tratarea pieței unice ca scop în sine a dus la inegalități sociale și teritoriale: „Ni s-a spus că, atunci când piața de capital va fi finalizată, capitalul va curge din țările sărace către cele bogate, în aceeași măsură în care a avut loc și migrația creierelor și a forței de muncă, iar acest lucru este bun. Bun însă pentru unele țări, rău pentru altele. Diferite realități au nevoie de soluții diferite: pentru a contribui cu întreaga lor capacitate la viitorul nostru comun, cei din urmă au nevoie de sprijin pentru reducerea decalajelor, așa cum se așteptau atunci când și-au deschis piețele”, a atras atenția senatorul român. Nevoia de a proteja legitimitatea și reprezentativitatea instituțiilor europene și a celor naționale reprezintă un punct de interes major pentru Gabriela Crețu. Demnitarul român și-a centrat a doua sa intervenție pe definirea acestei nevoi: „Am fost martorii unei competiții divizate între Parlamentul European și parlamentele naționale, ca și cum acestea nu reprezintă interesele acelorași cetățeni. (…) Uniunea are nevoie de un nou proiect politic, iar cetățenii de un ideal care să-i țină uniți. După război, pentru generațiile mai vârstnice, pacea a fost un astfel de ideal. Salvarea unei monede euro pe jumătate finalizată sau a băncilor când acestea sunt în pericol, nu pot fi însă acel ideal. (…) Partidele politice trebuie să-și ia în serios rolul de integrare a voinței politice în societate și de a pune la dispoziția cetățenilor un proiect de viitor coerent și un nou secol 21.”
