153203 – 30012020 – Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2019 a fost mai mare cu circa 21,5 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi a urcat la peste 48 de miliarde lei (-4,64% din PIB-ul estimat oficial la 1.040,8 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.
Astfel, pragul de trei procente stabilit drept criteriu Maastricht pentru adoptarea euro a fost depășit substanțial. Paradoxal, însă, deși bilanțul pe ultimele două luni ale anului, după schimbarea de guvern, arată mai slab decât în 2018 (deși acolo vor rămâne semne de întrebare dacă nu s-a forțat încadrarea în deficitul permis prin amânarea unor plăți ale statului pe final de an) a rămas mai bun decât în 2016 și 2017.
Menționăm că deficitul pe 2019 fusese prevăzut la 4,43% din PIB, potrivit datelor comunicate la ultima rectificare pe anul în curs (în ideea de a veni la zi cu datoriile statului și de a începe ”curat” anul 2020). Însă, în ultima lună a anului, s-au adăugat la minusul general mai mult de 11 miliarde de lei, adică peste un punct procentual din PIB. Mai mult, după ce au stat peste performanța din 2018 timp de 11 luni, încasările au coborât ca pondere în PIB sub cele din anul anterior, contribuind la ratarea respectivei ținte de deficit. Fapt care nu poate fi izolat de neglijarea evoluției pe un trend descendent tot mai clar a economiei, mai ales scăderea rezultatelor în industrie.
Datele din bugetul general consolidat arată că încasările din TVA și accize au rămas exact la aceeași pondere în PIB ca și în anul precedent (6,3% și, respectiv, 3,0%). La impozitul pe profit figurează o creștere de 0,1 puncte procentuale raportat la PIB (în pofida afirmațiilor de neîncasare de la unele firme de stat), iar la contribuțiile de asigurări una și mai mare, de 0,4 pp.
În schimb, la impozitul pe salarii și venit s-a consemnat o foarte bizară scădere de 0,2 pp, (de la 2,4% din PIB la 2,2% din PIB, suficient pentru a schimba sensul evoluției veniturilor bugetare) având în vedere atât majorarea substanțială a salariului mediu pe economie, mult peste avansul PIB, cât și necorelarea cu contribuțiile de asigurări sociale, reținute în principiu la aceeași sursă.- mai mult pe Cursdeguvernare.ro
