152662 – 04122019 – Marți, 3 decembrie 2019, a avut loc întâlnirea unei delegații din Republica Moldova cu membri ai Comisiei comune pentru integrarea europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova (CCIE), ai Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării și Comisiei pentru afaceri europene din cadrul Camerei Deputaților, se arată într-un comunicat de presă.
Delegația din Republica Moldova, aflată în țara noastră într-o vizită de lucru, este condusă de Maia Sandu, președintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), fost prim-ministru al Republicii Moldova, fiind alcătuită din următoarele persoane: Igor Grosu, secretar general al PAS, președintele fracțiunii PAS din Parlamentul Republicii Moldova,. Sergiu Litvinenco, deputat PAS în Parlamentul Republicii Moldova,. Petru Frunze, deputat PAS în Parlamentul Republicii Moldova, Natalia Gavriliță, membru al Biroului Permanent Național al PAS, fost ministru al Finanțelor,. Nicu Popescu, fost ministru al Afacerilor Externe și Vlad Gavriliță, consilierul fracțiunii PAS din Parlamentul Republicii Moldova.
Partea română a fost reprezentată de Bogdan-Ionel Rodeanu, președintele CCIE, Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, Ștefan Moșoiu, vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri europene, precum și de membri ai comisiilor: Nicolae-Daniel Popescu, Dumitru Lupescu,. Matei-Adrian Dobrovie, Silviu Nicu Macovei, Andrei Daniel Gheorghe.
Maia Sandu a prezentat contextul intern și geopolitic complex în care a fost constituit guvernul condus de domnia sa, cu susținerea blocului ACUM și a PSRM. Președintele PAS a detaliat, de asemenea, acțiunile pe care partidul le desfășoară în prezent pentru consolidarea și extinderea bazei sale electorale, mesajul politic fiind centrat pe necesitatea construcției statului de drept și a luptei împotriva corupției pentru creșterea bunăstării cetățenilor Republicii Moldova. În acest sens, PAS contează pe sprijinul Uniunii Europene și al României, fiind formulate propuneri concrete pentru sprijinirea proiectelor administrației publice locale din Republica Moldova și formarea unei piețe media independente.
Nicu Popescu a evidențiat necesitatea “remodelării”, prin flexibilizare și eficientizare, a sprijinului pe care România îl acordă Republicii Moldova și a stabilirii unei strategii de cooperare în plan bilateral și trilateral, cu Ucraina, pentru o mai bună promovare a intereselor economice și comerciale ale fiecărui stat.
Natalia Gavriliță a subliniat dificultățile pe care noul guvern, susținut de PSRM și PDM, le întâmpină în finanțarea deficitului bugetar, a crizei gazelor și creșterii economice negative. Fostul ministru al Finanțelor din Republica Moldova a solicitat sprijinul României pentru programe prin care să fie asigurat un transfer de expertiză către autoritățile publice locale din Republica Moldova în ceea ce privește creșterea capacității instituționale de accesare și absorbție a fondurilor europene.
A fost, de asemenea, analizat stadiul de realizarea a interconectării sistemelor de gaz și electrice din cele două țări și măsurile care trebuie adoptate pentru finalizarea acestor proiecte strategice.
Bogdan Rodeanu, președintele CCIE, a reafirmat “consensul politic existent în Parlamentul României pentru susținerea, fără echivoc, a parcursului european al Republicii Moldova, potrivit prevederilor Acordului de Asociere”. În acest context, a fost prezentat rolul CCIE de “platformă bilaterală de comunicare” și catalizator al eforturilor comune, în plan parlamentar și guvernamental, apte să asigure implementarea cerințelor Acordului.
Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, și-a afirmat satisfacția pentru “abordarea pragmatică a ambelor părți în discuțiile pe care le-am purtat privind viitorul relațiilor dintre România și Republica Moldova, lucru confirmat și de colegii parlamentari din cadrul Comisiei”. De asemenea a adus precizări referitoare la opțiunea domniei sale, arătând că “deși parcursul pe care îl văd eu ca unionist este unul diferit, în fond, toți ne dorim un viitor european pentru cetățenii de pe celălalt mal al Prutului. Și pentru cei cu cetățenie română și pentru cei care încă nu și-au intrat în drepturi depline ca cetățeni români. În lipsa unui candidat credibil și puternic pe segmentul unionist, în 2020, vom fi în ipostaza să susținem toți contracandidatul lui Dodon pentru funcția de președinte. Este important ca, până atunci, să fie identificată modalitatea de debarcare a Guvernului controlat de Moscova prin interpușii de la Chișinău, iar pe termen mediu să fie puse bazele unei coaliții solide din care să facă parte și un partid declarat unionist. Suntem toți conștienți de faptul că drumul Republicii Moldova spre Bruxelles trece pe la București. Cred în scenariul unionist, pentru care voi pleda mereu, mai mult decât în cel al integrării europene. Faptul că avem un obiectiv general care se suprapune trebuie să ne apropie și să creeze punți de legătură cu forțele politice sănătoase de la Chișinău. Sunt convins că e viziunea împărtășită și de Guvernul condus de Ludovic Orban și de Președintele României, dl. Klaus Iohannis. Putem spune cu certitudine și satisfacție că există deja de ani buni cutuma consensului atunci când vorbim de Republica Moldova în rândul politicienilor de la București. Un lucru extrem de important pentru viitorul nostru comun”.
