Reuniunea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social

152556 – 26112019 – Premierul Ludovic Orban a participat la reuniunea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, alături de vicepremierul Raluca Turcan, ministrul finanțelor publice, Florin Cîțu, ministrul muncii și protecției sociale, Violeta Alexandru, și șeful Cancelariei.

            “Declar deschisă reuniunea Consiliului Tripartit. Scopul acestei întâlniri este de a avea o primă discuție privitoare la decizia pe care trebuie să o luăm prin hotărâre de guvern privind stabilirea creșterea salariului minim brut pe economie. Sigur că această temă a salariului minim pe economie este o temă în care există o varietate foarte mare de puncte de vedere exprimate, în care, evident, sunt multe puncte de vedere care nu întotdeauna converg.
În ceea ce ne privește pe noi, am încercat să căutăm o soluție de creștere a salariului minim care să țină, într-o măsură cât mai mare, de niște date obiective din economie, adică, mai precis, încercăm ca această creștere a salariului minim să se facă pe baza unor indicatori economici, pe baza unor date care sunt clare și care, pe de o parte, să țină cont de realitățile economice, pe de altă parte, să atingă și obiectivul de creștere a salariului minim pe economie.
            Sigur că, analizând creșterile salariului minim pe economie în ultima perioadă, putem constata că nu a existat o regulă foarte precisă și foarte clară în ultimii cinci ani. Că această creștere a salariului minim s-a făcut pe bază de voință din partea guvernului și nu pe baza unor considerente economice care, într-adevăr, să caute să ia în vedere toate elementele importante de care trebuie să ținem cont în momentul în care luăm decizia de creștere a salariului minim pe economie.Aici, eu am să vă spun că, din punctul meu de vedere, creșterea salariului minim trebuie să aibă ca obiectiv ca cei care lucrează pe salariu minim, care sunt aproximativ 1.370.000 după datele noastre, să beneficieze de o creștere a salariului minim care să aibă totuși la bază niște elemente de care trebuie să ținem cont, și anume profitabilitatea firmelor. Aici pot să vă spun că, pe analiza noastră privitoare la domeniile în care sunt cei mai mulți angajați pe salariu minim, am făcut o analiză a profitabilității; cei mai mulți angajați pe salariul minim astăzi, aproximativ 220.000 de salariați, care reprezintă 15, 63%, sunt în comerțul cu amănuntul, unde e o rată a profitabilității 4,3%. Pe locul doi sunt cei din transporturi terestre, pe locul – trei activități de investigații și protecție, pe locul patru – comerț cu ridicata, cu excepția comerțului de autovehicule și motociclete. Rata profitabilității în aceste domenii e 4,3 – 3,7 – 5,7 – 4,6. Prin creșterea salariului minim, am încercat să nu afectăm foarte mult o rată a profitabilității în aceste domenii de activitate, pentru că, hai să fim cinstiți, dacă trecem pe pierdere companiile, nu facem decât să le facem un rău angajaților respectivi.

            De asemenea, trebuie să ținem cont și de un alt factor: știm foarte bine că, în ultimii ani, politica economică s-a bazat pe o stimulare a creșterii economice pe consum, prin creșterea artificială a cererii, fără să existe o bază reală în creșterea volumului de produse și servicii care sunt realizate pe piața internă. Orice stimul suplimentar prea mare, care să ducă la o creștere a cererii care nu are o acoperire în creșterea volumului de produse și servicii care sunt produse pe plan intern, poate să ducă la consecințe negative. Să accentueze și mai mult dezechilibrul balanței comerciale, așa cum se întâmplă astăzi. Trebuie să știți că anul ăsta e posibil să se ajungă la un deficit al balanței comerciale de aproape 18 miliarde de euro.
            Pe de altă parte, creșterea salariului minim să ducă, să fie un stimul inflaționist. Companiile, pentru a-și menține profitabilitatea, să încerce să crească prețurile produselor sau tarifele serviciilor pe care le practică, deci și acest element este foarte important de luat în calcul.
De asemenea, cred că trebuie analizat și impactul asupra bugetului, care nu este de neglijat, sigur că în special creșterea salariului minim brut afectează în special autoritățile locale, angajații din autoritățile locale, care au salarizarea stabilită pe grilă în raport cu salariul minim brut. Şi acum trebuie să vă spun că, la ora actuală, bugetele locale au fost aruncate în aer prin politicile din 2018 și 2019, în care autoritățile locale, pe de o parte, au pierdut cam şapte miliarde minim în fiecare an, și, pe de altă parte, au fost obligate la cheltuieli suplimentare. De exemplu, a crescut foarte mult ponderea cheltuielilor cu salariile în bugetele locale, mai ales la acele autorități locale care au aplicat grila pe maxim. Și, de asemenea, au crescut foarte mult cheltuielile sociale ale autorităților locale, care au crescut, ca pondere, la aproape de 23-24% și au afectat grav capacitatea autorităților locale de a face investiții sau de a cofinanța proiectele de investiții cu finanțare europeană sau proiectele de investiții care sunt finanțate de la bugetul de stat, prin intermediul PNDL.

            Sigur că propunerea pe care v-o facem şi pe care o să v-o detalieze domnul Ionel Dancă, șeful Cancelariei, este o propunere care încearcă să aplice o formulă în care să ținem cont de compensarea inflației, indicelui de creștere a prețurilor de consum, să ia în calcul creșterea indicelui de productivitate, care, după părerea mea, reflectă într-adevăr potențialul real de a putea crește salariul. De asemenea, sigur, aici discutăm mai multe posibilități de aplicare a unor indici de corecție, încă nu am luat o decizie, sigur, noi vom discuta, vom dezbate, indici de corecție care fie să includă creșterea economică, fie să includă elementele de pe piața muncii care pot să… cum să spun, pot să ofere niște corecții suplimentare astfel încât piața muncii să fie afectată favorabil de creșterea salariului minim brut pe economie.

            Nu în ultimul rând, trebuie să luăm în calcul și un alt factor. Ştim foarte bine că, atunci când facem studiul de impact, nu trebuie să calculăm numai creșterea cheltuielilor cu salariile, care sunt provocate angajatorilor strict de creșterea salariului minim pe economie, pentru că, în realitate, multe companii, odată cu creșterea salariul minim pe economie, această creștere a salariului minim pe economie duce și la creșterea celorlalte salarii, pentru că ierarhizarea în cadrul companiilor, pentru a putea fi menținută, mai ales atunci când a fost vorba de creșteri prea brutale ale salariului minim pe economie, a fost foarte grav afectată și costurile cu forța de muncă au afectat profitabilitatea companiilor. Cam asta am avut să vă spun în introducere. Le mulțumesc celor din mass media pentru prezența alături de noi! Vom da, evident, declarații după”, a declarat premierul.