151587 – 03092019 – Se spune că doar în Serbia 3000 de oameni aflaţi în slujba statului, aşa-numiţi troli, fac atmosferă în reţelele de socializare. Propagă neadevăruri şi seamănă vrajbă. Fenomenul există şi în alte state din regiune, se arată într-o analiză publicată pe portalul Deutsche Welle, citat de G4media.ro.
În primăvara anului trecut a circulat un material video în pagini de facebook ungare. Înfăţişa, potrivit postului public german de radio Deutschlandfunk, un postulat atac al unor musulmani asupra unei biserici creştine. Filmul respectiv a fost propagat mai ales de politicieni guvernamentali şi de medii apropiate puterii de la Budapesta. După cum se ştie, premierul Viktor Orban mizează pe resentimente împotriva imigranţilor pentru a-şi asigura voturile electoratului. Dar video-ul respectiv era un fals şi provenea dintr-o cameră de supraveghere din SUA.
„Acolo, doi tineri de culoare au pătruns prin efracţie într-o biserică catolică şi au furat ceva. Propagandişti ungari au adăugat imaginilor un material sonor cu strigătul de luptă musulman Allah Akbar„, afirmă jurnalistul Szabolcs Panyi, membru al platformei de investigaţii „direct36” din Ungaria. „Unor ziarişti, între care m-am numărat şi eu, ni s-a părut ciudat şi, cu ajutorul câtorva instrumente online am descoperit că filmul era manipulat. Dar materialul respectiv fusese deja vizionat de zeci de mii de oameni.” Panyi vorbeşte despre campanii de dezinformare la scară largă puse la cale de guvernul ungar şi de trusturi de presă apropiate acestuia.
Influenţa crescândă a Chinei
Materialul Deutschlandfunk, semnat de Gesine Dornblüth, mai relevă că propaganda a devenit o problemă şi în alte ţări ale Europei Centrale şi de Est. Politoloaga bulgară Rumena Filipova a alcătuit un studiu privind influenţa dezinformărilor ruseşti asupra ţărilor din bazinul Mării Negre.
În Bulgaria, susţine Filipova, numeroase companii de presă aparţin unor oligarhi filoruşi. Iar aceasta duce adesea la propagarea unor relatări extrem de prietenoase faţă de puterea de la Kremlin. Directoarea revistei săptămânale bulgare „Rusia Dnes”, pe româneşte „Rusia astăzi”, a fost chiar premiată de guvernul Federaţiei Ruse.
Filipova a adăugat: „Dar există şi un al doilea mare factor de influenţă extern pe piaţa media din Bulgaria, şi acesta este China. ‘Rusia Dnes’ are de ceva vreme şi o ediţie intitulată ‘China astăzi’, şi se vede cu ochiul liber că guvernul de la Beijing foloseşte reţelele ruseşti din Bulgaria pentru a exercita influenţă.” Revista laudă China ca pe o putere emergentă, care provoacă ordinea mondială liberală condusă de SUA.
Multă propagandă prorusă în Serbia
În Serbia, Stefan Janjic luptă împotriva ştirilor false şi pentru adevăr, după cum subliniază el. Lucrează pentru ONG-ul Tragac, care verifică veridicitatea relatărilor mass media. În Serbia există multă propagandă prorusă, spune el. Dar aceasta este opera unor sârbi, din interes comercial, fiindcă Putin este un produs care se vinde bine.
„Dacă citiţi titlurile din presa noastră bulevardieră, nu veţi crede că Vladimir Putin este preşedintele Rusiei, ci ministru rus pentru relaţiile cu Serbia. Lui îi sunt în permanenţă puse în gură afirmaţii pe care nu le-a făcut, de genul ‘Nu vă voi lăsa baltă la greu’ sau ‘Voi aduce Kosovo înapoi în Serbia’. Oamenii îl iubesc pe Putin şi iubesc Rusia. Avem şi o salbă întreagă de reviste despre medicina rusească, care se intitulează ‘Medicul rus’ sau ‘Medicamente ruseşti’ cu reţete fake care pot fi chiar dăunătoare sănătăţii”, a declarat Janjic, citat de Deutschlandfunk.
Dar cum trebuie abordat acest fenomen? se întreabă Gesine Dornblüth. Care falsuri sunt suficient de importante pentru a fi denunţate ca atare? Care ar trebui ignorate de ziarişti pentru a nu le da o importanţă şi mai mare?
Ungurul Szabolcs Panyi şi-a stabilit o regulă: „Dacă sunt folosiţi banii contribuabililor pentru campanii de ‘Fake News‘, atunci chestiunea devine o temă mai ales pentru ziariştii de investigaţii.
În Ungaria au fost cumpărate unele companii media care au difuzat filmul cu atacul trucat al musulmanilor împotriva unei biserici creştine cu credite preferenţiale acordate de bănci de stat. În schimbul creditelor, proprietarii trusturilor media au sprijinit campania electorală a guvernului.”
Ziariştii îşi califică colegii drept ‘actori politici’
Şi Panyi a fost de mai multe ori ţinta unor campanii de dezinformare. În reţelele de socializare s-a putut citi că el ar fi un agent al CIA. Panyi încearcă să nu reacţioneze în niciun fel şi să se concentreze asupra muncii sale. Mai ales că partea adversă dispune oricum de mai mulţi bani şi de mai multe resurse.
Dar pentru el un lucru este foarte important: „Ziariştii care nu lucrează la companiile de presă apropiate guvernului au încetat să-i mai numească colegi pe cei care lucrează pentru agenţiile de stat sau pentru televiziunea publică. Ei îi califică drept actori politici. Acesta este un bun început, fiindcă oamenii aceia nu fac muncă de gazetari, ci propagandă.”
