151069 – 12072019 – În perioada 11-12 iulie 2019, ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu a participat la primul Consiliu informal de mediu organizat la Helsinki, sub egida Președinției Finlandei la Consiliul UE.
La reuniune au fost prezenți miniștrii mediului din statele membre UE, comisarul european pentru politici climatice și energie, Miguel Arias Cañete, comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit – Karmenu Vella, reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Secretariatului General al Consiliului precum și membri ai Agenției Europene de Mediu și ai Biroului European de Mediu.
Agenda Consiliului informal de mediu a debutat cu o sesiune de lucru referitoare la schimbările climatice. “Strategia UE pe termen lung în domeniul schimbărilor climatice a constituit un obiectiv important al PRES RO și credem că am asigurat implicarea noastră totală în avansarea și facilitarea procesului de negociere a acestui dosar și în facilitarea discuțiilor la nivel de Consiliu, în toate sectoarele relevante. UE trebuie să continue lupta împotriva schimbărilor climatice, atât la nivel intern, cât și internațional și, în acest sens, să sprijine acțiunile în domeniu printr-o gamă largă de instrumente de cooperare, inclusiv de ordin financiar”, a declarat Grațiela Gavrilescu, viceprim-ministrul, ministrul Mediului.
Sesiunea de lucru a continuat cu abordarea temei biodiversității. În cadrul discuțiilor, ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu a subliniat că pierderea biodiversității este una dintre problemele globale de mediu, cu care se confruntă societatea actuală.
“În exercitarea Președinției Române la Consiliul Uniunii Europene, biodiversitatea a fost una dintre priorități. În același timp, pe parcursul acestei Președinții, am depus eforturi pentru avansarea negocierilor privind programul LIFE post-2020, precum și în găsirea unor puncte comune în procesul de pregătire pentru Cadrul Global post-2020. Reuniunea informală a miniștrilor, care a avut loc în luna mai la București, a oferit o platformă propice de dialog privind implicațiile Raportului IPBES și a procesului post-2020“, a adăugat oficialul român.
În încheierea sesiunii de lucru s-a reiterat relevanța pozițiilor adoptate la IPBES pentru Cadrul Global post-2020 și activitățile IPBES în desfășurare, dar și cele patru funcții ale Platformei – evaluarea cunoștințelor, sprijinirea politicilor, revizuirea periodică a cadrului global și adaptarea livrabilelor IPBES la cerințele viitoare și elaborarea unui document tehnic privind biodiversitatea și schimbările climatice, care să se concentreze atât pe adaptarea la schimbările climatice, cât și pe diminuarea efectelor acestora.
Ultima zi a Consiliului informal de mediu s-a axat pe potențialul soluțiilor privind economia circulară în abordarea celor două probleme majore discutate, schimbările climatice și biodiversitatea.
