151129 – 18072019 – Senatorul USR Florina Presadă a depus o inițiativă legislativă de modificare a Codului Penal, astfel încât fapta de distribuire a unor imagini intime ale unei persoane, fără consimțământul acesteia, să fie considerată infracțiune. Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Florina Presadă arată în proiectul său că legislația penală relativ recentă din numeroase state incriminează fapta unei persoane care prin distribuirea, fără consimțământ, de imagini intime îi provoacă acesteia o suferință psihică sau o știrbire a imaginii sale, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Imaginile intime sunt considerate imagini cu caracter de nuditate ale unei persoane identificate sau identificabile sau în care persoana este implicată într-un act sexual.
Senatorul USR menționează că recent, în România a ajuns la cunoștința publicului un astfel de caz documentat, care a provocat numeroase dezbateri în spațiul public, dar a și scos la iveală limitele legale de care se lovesc organele judiciare în instrumentarea acestor cazuri. Aceste fapte nu pot fi încadrate, potrivit actualelor reglementări din Codul Penal, ca fapte penale. Prin urmare, Poliția și sistemul judiciar din România nu dispun de instrumente adecvate pentru investigarea și judecarea unor astfel de fapte.
“Mai mult decât atât, dialogul cu organizațiile neguvernamentale implicate în promovarea și apărarea drepturilor femeilor din România a relevat că intens mediatizatul caz nu este unul izolat. Această practică este prezentă în societatea românească mai des decât o arată informațiile publice de care dispunem. Femeile din România sunt expuse, în numeroase cazuri, unor astfel de fapte, săvârșite de obicei de către foști parteneri care pe rețelele de socializare distribuie astfel de fotografii către public, colegi de muncă, prieteni sau membri ai familiei.”, transmite Florina Presadă, membru în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.
În ultimii ani, din ce în ce mai multe țări, din Uniunea Europeană și nu numai, au adoptat legislație penală în care această faptă este incriminată și pedepsită ca atare. “Această măsură legislativă este necesară și urgentă pentru ca România să dispună de un cadru legislativ adecvat prin care să protejeze drepturile și demnitatea cetățenilor săi. Voi propune modificarea Codului Penal astfel încât această faptă să constituie o variantă a faptei de violare a vieții private, deja prevăzută în Codul Penal”, a declarat senatorul.
În pregătirea propunerii legislative, Florina Presadă a fost în dialog cu reprezentanți ai unor ONG-uri și autorități publice cu atribuții în domeniul combaterii violenței împotriva femeilor, tehnicieni și practicieni din sistemul judiciar precum și jurnaliști care au documentat cazuri de violență domestică și pornografie din răzbunare.
Fapta este actualmente pedepsită în 4 state din Europa (Marea Britanie, Malta, Franța și Germania), în 39 dintre statele SUA, în 4 dintre statele Australiei precum și în alte 4 țări din restul lumii: Canada, Filipine, Japonia și Israel. Legislațiile sunt în cvasi-unanimitatea lor recente și arată o incidență crescută a faptei în ultimii ani dar și nevoia de a legifera în concordanță cu noi realități sociale.
Soluția propusă de Florina Presadă – Completarea articolului privind Violarea vieții private din Codul Penal
Propunerea de față include pornografia din răzbunare ca faptă penală în cadrul articolului 226 din Codul Penal – Violarea vieții private.
În acest moment, actualul articol 226 Violarea vieții private arată astfel:
(1) Atingerea adusă vieții private, fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuință sau încăpere ori dependința ținând de aceasta sau a unei convorbiri private se pedepsește cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă.
(2) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fără drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor prevăzute în alin. (1), către o altă persoană sau către public, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(3) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
(4) Nu constituie infracțiune fapta săvârşită:
- a) de către cel care a participat la întâlnirea cu persoana vătămată în cadrul căreia au fost surprinse sunetele, convorbirile sau imaginile, dacă justifică un interes legitim;
- b) dacă persoana vătămată a acționat explicit cu intenția de a fi văzută ori auzită de făptuitor;
- c) dacă făptuitorul surprinde săvârșirea unei infracțiuni sau contribuie la dovedirea săvârșirii unei infracțiuni;
- d) dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificație pentru viața comunității și a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate.
(5) Plasarea, fără drept, de mijloace tehnice de înregistrare audio sau video, în scopul săvârșirii faptelor prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
Propunerea legislativă spune că după alineatul (5) al art. 226 se introduc 4 noi aliniate, cu următorul cuprins:
(6) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile după informațiile furnizate, fără consimțământul persoanei înfățișate, de natură să provoace acesteia o suferință psihică sau o știrbire a imaginii sale, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(7) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
(8) Prin imagine intimă se înțelege orice reproducere, indiferent de suport, a imaginii unei persoane nude, care își expune total sau parțial organele genitale, anusul sau zona pubică sau, în cazul femeilor, sânii, ori care este implicată într-un raport sexual sau act sexual.
(9) Nu constituie infracțiune fapta săvârşită:
(a) dacă a fost necesară pentru prevenirea, surprinderea sau dovedirea săvârșirii unei infracțiuni;
(b) dacă a fost autorizată, în cazuri temeinic justificate, de către un organ judiciar în cursul unor proceduri judiciare.
