151194 – 24072019 – Comisia Europeană adoptă astăzi, 24 iulie, o comunicare și patru rapoarte care vor sprijini autoritățile de la nivel european și național să contracareze cu mai multă eficacitate riscurile în materie de spălare a banilor și de finanțare a terorismului.
Prin cea de A patra directivă privind combaterea spălării banilor și cea de A cincea directivă privind combaterea spălării banilor, Comisia Juncker a instituit norme solide la nivelul UE și a consolidat rolul de supraveghere al Autorității Bancare Europene. Rapoartele evidențiază necesitatea transpunerii pe deplin a directivelor menționate, subliniind totodată faptul că încă persistă o serie de deficiențe structurale în punerea în aplicare a normelor Uniunii în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Pachetul prezentat astăzi, 24 iulie, va servi drept bază pentru viitoarele opțiuni de politică privind consolidarea în continuare a cadrului UE de combatere a spălării banilor.
Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Trebuie să blocăm toate căile care le permit infractorilor și teroriștilor să abuzeze de sistemul nostru financiar și să amenințe securitatea europenilor. La nivel operațional se pot aduce rapid unele îmbunătățiri foarte concrete. Comisia va continua să sprijine statele membre în această privință, reflectând totodată asupra modalităților de abordare a provocărilor structurale nesoluționate.”
Valdis Dombrovskis, vicepreședinte, comisar responsabil pentru moneda euro și dialogul social, precum și pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, a declarat: „Un cadru credibil de prevenire și de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului este esențial pentru a menține integritatea sistemului financiar european și pentru a reduce riscurile la adresa stabilității financiare. Cu toate acestea, analiza de astăzi oferă mai multe dovezi cu privire la faptul că normele noastre solide în materie de combatere a spălării banilor nu au fost aplicate în mod uniform în toate băncile și în toate țările UE. Prin urmare, avem o problemă structurală în ceea ce privește capacitatea Uniunii de a împiedica utilizarea sistemului financiar în scopuri ilegale. Această problemă trebuie soluționată în cel mai scurt timp posibil.”
Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „Avem norme stricte în materie de combatere a spălării banilor la nivelul UE, dar este necesar ca toate statele membre să transpună în practică aceste norme. Nu vrem ca în UE să existe vreun punct slab de care infractorii ar putea să profite. Scandalurile recente au arătat că statele membre ar trebui să rezolve această problemă în regim de urgență.”
Comunicarea intitulată Către o mai bună punere în aplicare a cadrului UE de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă o sinteză a celor patru rapoarte publicate astăzi, 24 iulie. Raportul privind evaluarea la nivel supranațional a riscurilor oferă informații actualizate referitoare la riscurile sectoriale asociate spălării banilor și finanțării terorismului. Raportul privind evaluarea recentelor cazuri de notorietate legate de spălarea banilor în sectorul financiar, Raportul privind unitățile de informații financiare și Raportul privind interconectarea registrelor centralizate de conturi bancare analizează deficiențele mecanismelor actuale de supraveghere și cooperare în materie de combatere a spălării banilor și identifică modalități de remediere a acestor deficiențe.
Evaluarea riscurilor de spălare a banilor în cadrul pieței interne
Raportul privind evaluarea la nivel supranațional a riscurilor este un instrument menit să ajute statele membre să identifice și să contracareze riscurile în materie de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. Din 2017, Comisia adoptă un raport pe această temă la fiecare doi ani.
Raportul arată că majoritatea recomandărilor formulate în cadrul primei evaluări la nivel supranațional a riscurilor au fost puse în aplicare de diverșii actori. Cu toate acestea, persistă unele vulnerabilități orizontale, în special în ceea ce privește produsele anonime, identificarea beneficiarilor reali și noile produse nereglementate, cum ar fi activele virtuale. Unele dintre aceste vulnerabilități vor fi remediate în cadrul viitoarei transpuneri a celei de A cincea directive privind combaterea spălării banilor. Raportul reamintește, de asemenea, faptul că statele membre nu au transpus încă pe deplin cea de A patra directivă privind combaterea spălării banilor. Comisia invită statele membre să transpună pe deplin directiva și să dea curs recomandărilor formulate în raport. Aceste acțiuni ar îmbunătăți cooperarea dintre autoritățile de supraveghere, ar sensibiliza entitățile obligate și ar oferi orientări suplimentare privind identificarea beneficiarilor reali.
Evaluarea și învățămintele desprinse din cazurile recente de spălare a banilor
În urma unei serii de schimburi de informații cu Parlamentul European și a unei solicitări formulate de Consiliu în decembrie 2018, Comisia Europeană a examinat zece cazuri recente cunoscute public de spălare a banilor în bănci din UE pentru a face o analiză a unora dintre deficiențele actuale și a trasa o posibilă cale de urmat.
Cu toate că raportul nu este exhaustiv, concluziile sale sunt următoarele:
Într-o serie de cazuri analizate, băncile nu au respectat cu strictețe cerințele privind combaterea spălării banilor sau, uneori, nu au respectat deloc aceste cerințe. Băncile nu au avut mecanismele interne adecvate de prevenire a spălării banilor și nu și-au aliniat politicile în materie de combatere a spălării banilor/finanțării terorismului atunci când aveau modele de afaceri riscante. Constatările au evidențiat, de asemenea, lipsa de coordonare între aceste politici, fie la nivelul entităților individuale, fie la nivel de grup.
- Au existat diferențe semnificative în ceea ce privește reacția autorităților naționale, din punctul de vedere al promptitudinii și al eficacității acțiunilor lor de supraveghere. Au existat deosebiri majore în ceea ce privește stabilirea priorităților, resursele, cunoștințele de specialitate și instrumentele disponibile. În special în ceea ce privește supravegherea unui grup bancar, autoritățile de supraveghere au avut tendința de a se baza în mod excesiv pe cadrul de combatere a spălării banilor al statului membru gazdă, iar acest lucru a afectat eficacitatea acțiunilor de supraveghere în cazuri transfrontaliere la nivelul UE. În plus, împărțirea responsabilităților a dus la o cooperare ineficace între autoritățile de combatere a spălării banilor, autoritățile prudențiale, unitățile de informații financiare și autoritățile de asigurare a respectării legii.
Aceste deficiențe scot în evidență faptul că există probleme structurale nesoluționate în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor UE, care au fost abordate doar parțial. Fragmentarea în materie de reglementare și de supraveghere, la care se adaugă diversitatea sarcinilor, a competențelor și a instrumentelor de care dispun autoritățile publice, generează carențe în punerea în aplicare a normelor UE. Deficiențele politicilor de combatere a spălării banilor și de supraveghere sunt mai evidente în situații transfrontaliere, atât în cadrul UE, cât și în raport cu țări terțe. Cu toate că băncile și autoritățile de supraveghere au întreprins acțiuni semnificative, mai rămân încă multe de făcut. De exemplu, este necesar să se continue armonizarea între statele membre și să se consolideze supravegherea.
Necesitatea unei cooperări consolidate între unitățile de informații financiare (FIU)
Unitățile de informații financiare joacă un rol-cheie în identificarea riscurilor de spălare a banilor în fiecare țară. Datorită platformei FIU din UE, care este un grup de experți al Comisiei, cooperarea s-a îmbunătățit în mod semnificativ în ultimii ani, însă Comisia a identificat următoarele aspecte nesoluționate:
- accesul FIU la informații: ca urmare a faptului că statutul, competențele și organizarea unităților de informații financiare sunt diferite, unele FIU nu au acces la informații relevante (financiare, administrative și privind asigurarea respectării legii) și nu pot face schimb de astfel de informații;
- schimbul de informații între FIU este în continuare insuficient și adesea prea lent;
- instrumentele informatice: de asemenea, în unele cazuri, FIU nu dispun de instrumentele informatice corespunzătoare pentru a importa și a exporta în mod eficient informațiile din/către FIU.net;
- sfera de acțiune limitată a platformei FIU din UE, care nu are competența de a elabora modele, orientări și standarde obligatorii din punct de vedere juridic.
Raportul propune câteva modificări concrete, cum ar fi un nou mecanism de sprijin, care ar îmbunătăți și mai mult cooperarea dintre unitățile de informații financiare pe teritoriul UE.
Interconectarea registrelor centralizate de conturi bancare
Raportul privind interconectarea registrelor centralizate de conturi bancare stabilește o serie de elemente care trebuie luate în considerare pentru o posibilă interconectare a registrelor de conturi bancare și a sistemelor de extragere a datelor. Comisia sugerează că un astfel de sistem ar putea fi unul descentralizat, cu o platformă comună la nivelul UE. Pentru a se realiza interconectarea, ar fi necesare măsuri legislative, în urma consultării cu guvernele statelor membre, cu unitățile de informații financiare, cu autoritățile de asigurare a respectării legii și cu birourile de recuperare a activelor.
Rapoartele prezentate astăzi, 24 iulie, vor contribui la dezbaterea viitoare referitoare la acțiunile suplimentare în acest domeniu, inclusiv în ceea ce privește obligațiile instituțiilor financiare și competențele și instrumentele necesare pentru o supraveghere eficace. Dat fiind gradul actual de integrare a pieței bancare, va fi necesar, de asemenea, să se ia noi măsuri privind aspectele transfrontaliere ale cadrului de combatere a spălării banilor/ finanțării terorismului. Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare de către statele membre a normelor UE în materie de combatere a spălării banilor.
În timpul mandatului Comisiei Juncker, UE a consolidat cadrul de combatere a spălării banilor/finanțării terorismului prin adoptarea celei de A patra directive privind combaterea spălării banilor, care trebuia transpusă de statele membre în legislația lor națională până în iunie 2017. Comisia evaluează transpunerea celei de A patra directive privind combaterea spălării banilor și, în același timp, verifică dacă normele sunt puse în aplicare în mod corect de către statele membre. Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva majorității statelor membre, deoarece a considerat că statele membre au transmis comunicări care nu reprezintă o transpunere completă a directivei.
Cea de A cincea directivă privind combaterea spălării banilor va îmbunătăți competențele unităților de informații financiare, va spori transparența informațiilor referitoare la beneficiarii reali și, de asemenea, va reglementa monedele virtuale și cardurile preplătite, pentru a preveni mai bine finanțarea terorismului. Statele membre trebuie să transpună directiva în legislația lor națională până în ianuarie 2020.
Ca urmare a faptului că, în 2018, au fost descoperite mai multe cazuri de spălare a banilor, în luna mai a aceluiași an Comisia a înființat, împreună cu autoritățile europene de supraveghere și cu Banca Centrală Europeană, un grup de lucru comun. Pe baza recomandărilor grupului de lucru, Comisia a publicat, în septembrie 2018, o Comunicare privind consolidarea cadrului de combatere a spălării banilor și a celui prudențial, precum și noi norme menite să întărească rolul Autorității Bancare Europene. Aceste măsuri au dus la consolidarea componentei legate de combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului în legislația bancară prudențială, prin adoptarea, în decembrie 2018, a celei de A cincea directive privind cerințele de capital.
