151206 – 25072019 – Astăzi, 25 iulie 2019, a avut loc lansarea lucrării „Carta Albă a IMM-urilor din România, 2019″, ediţia nr. 17, realizată de Consiliul Naţional al IMM-urilor din România (CNIPMMR) în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.
Lucrarea reprezintă cea mai aprofundată analiză a sectorului IMM din România ce prezintă situația de ansamblu a mediului de afaceri în anul 2019, dificultățile cu care se confruntă IMM-urile, nevoile și sursele lor de finanțare, modalitatea în care inovează, intenția de accesare de fonduri nerambursabile sau criteriile de care țin cont în alegerea partenerului de business, constituind baza pentru propuneri de strategii cu privire la viitoarele direcţii de susţinere şi dezvoltare ale mediului de afaceri românesc.
Sub cuvântul cheie a acestei ediții “PERSPECTIVE”, evenimentul de lansare a lucrării a identificat soluțiile și răspunsurile problemelor ridicate de către antreprenorii chestionați în lucrare, prin intermediul workshop-ului: ” Fonduri europene 2021-2027.Unicorni, zebre, perspective”.
În cadrul evenimentului, președintele CNIPMMR, Florin Jianu a precizat: “Suntem la a 17-a ediție a lansării Carta Albă a IMM-urilor, o bună practică de parteneriat public privat, 17 ani în care lucrăm împreună cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat la această lucrare. Foarte multe instituții internaționale preiau datele din Carta Albă pentru a evidenția situația mediului de afaceri românesc. De asemenea, 280 de inițiative legislative și peste 3600 de propuneri publice au ca bază de plecare rezultatele din Carta Albă. Astfel, marea problemă a mediului de afaceri identificată în anul 2019 este angajarea, pregătirea și menținerea personalului, iar a doua problemă sistemică o reprezintă birocrația, urmată de cea a autofinanțării. Trebuie să luăm măsuri pentru a simplifica sarcina administrativă a întreprinzătorilor. Tema din acest an PERSPECTIVE ne evidențiază cum va arăta România, vorbim despre o Românie antreprenorială, profesională în care primează internaționalizarea, educația duală, dialogul constant și digitalizarea mediului public.”
