150839 – 24062019 – Cea mai mare parte a exporturilor româneşti se îndreaptă către ţările din Vestul Europei, Franţa, Germania, Italia şi Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord absorbind 57% din bunurile şi serviciile către Uniunea Europeană şi 44% din totalul exporturilor (adică aproximativ 37,2 miliarde de euro pe parcursul anului 2018), rezultând totodată un excedent comercial de 3,8 miliarde de euro în raport cu aceste ţări, a constatat Consiliul Concurenţei în cadrul studiului privind comerţul exterior al României şi barierele existente pe pieţele europene pentru exportatorii români.
În acelaşi timp, România exportă mult mai puţin în ţările din Estul Europei, mai apropiate din punct de vedere structural şi geografic, precum Ungaria (deficit de 2,6 miliarde de euro), Polonia (-2,3 miliarde euro), Slovacia (-658 milioane de euro), Republica Cehă (-398 milioane euro).
Analiza mai arată faptul că în anul 2018, serviciile de transport au generat exporturi de aproximativ 6,15 miliarde de euro, adică o treime din totalul exporturilor de servicii din România şi echivalentul a 46% din excedentul total al comerţului exterior cu servicii.
Serviciile de transport, alături de cele adresate afacerilor (B2B), serviciile de prelucrare a mărfurilor, respectiv serviciile IT&C generează cele mai mari exporturi din România, fiind printre sectoarele economice ce contribuie la echilibrarea balanţei comerciale a României, alături de exporturile de bunuri din industria auto.
România a exportat în anul 2018 autoturisme şi componente auto (piese sau anvelope) în valoare totală de 32,1 miliarde de euro (47,4% din totalul exporturilor de bunuri din România).
La nivel agregat, România a înregistrat un deficit comercial pe latura comerţului cu bunuri (FOB/CIF) de 15,1 miliarde de euro în 2018, şi un excedent comercial pe latura comerţului cu servicii de 8 miliarde de euro, conform datelor Băncii Naţionale a României şi Eurostat.
Analiza mai indică faptul că ţările Uniunii Europene sunt mult mai accesibile pentru companiile româneşti comparativ cu ţările extra-comunitare. Astfel, studiul Consiliului Concurenţei arată că reglementările naţionale ale statelor membre sunt printre cele mai echitabile şi mai deschise investiţiilor străine la nivel global. Acest fapt se datorează în special principiilor pieţei unice, ce garantează libertatea de circulaţie a persoanelor, bunurilor şi mărfurilor în spaţiul european. În acest context, România se situează pe primele locuri în ceea ce priveşte deschiderea faţă de investiţiile străine şi nediscriminarea cadrului de reglementare faţă de agenţii economici străini.
