150520– 25052019 – Peste 100 de posturi de cercetători, medici, biologi, biochimiști, farmaciști și ingineri sunt scoase la concurs de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, anunță Ministerul Apărării Naționale, în baza strategiei de dezvoltare și relansare a Institutului, aprobată de la începutul acestui an.
Prin încadrarea specialiștilor institutul intră într-o nouă etapă de dezvoltare.
Institutul „Cantacuzino” a început procedurile de achiziții și investiții, în baza bugetului aprobat în valoare de aproximativ 40 milioane de lei, pentru modernizarea zonelor de producție prin achiziția de noi echipamente, de înalt nivel tehnologic, respectiv consolidarea și reabilitarea infrastructurii existente.
Măsurile adoptate până în prezent au dus la o creștere semnificativă a producției de SOD Natural, cel mai cunoscut antioxidant și imunostimulator românesc, realizat în exclusivitate în cadrul Institutului Cantacuzino, mai arată MApN.
În primele cinci luni ale acestui an, vânzările de SOD Natural au depășit totalul vânzărilor pe anul 2018.
MApN a inițiat, în cursul acestei luni, discuții cu Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale pentru reautorizarea unei viitoare producții de vaccinuri.
Reamintim că 2013 a fost ultimul an în care Institutul Cantacuzino a mai produs vaccinuri, deşi, în ultimii ani, fuseseră alocaţi bani pentru reluarea producţiei, iar România a ajuns să fie dependentă de vaccinurile de import, deşi avea propriul producător de seruri.
În anul 2014, România s-a confruntat cu o criză a vaccinului antigripal, după ce dozele produse de Institutul Cantacuzină nu au mai fost puse pe piaţă din cauza unei toxine pe care ar fi conţinut-o.
Acest lucru s-a întâmplat după ce Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) a găsit un lot de vaccin neconform cerinţelor europene în domeniu, fapt care ar fi putut să producă la administrare reacţii adverse, precum febră sau şoc anafilactic.
Totodată, ANM a trimis probe, pentru reverificare, la Agenţia Medicamentului din Franţa, care a comunicat ulterior că vaccinul nu este conform normelor. Rezultatele au indicat faptul că vaccinul antigripal produs în România avea peste 3.000 de unităţi per mililitru de endotoxine, faţă de sub 100 pentru un produs conform.
În acest context, producţia de vaccin a fost oprită la Institutul Cantacuzino.
O centrifugă ar fi fost responsabilă de deteriorarea serului.
Ulterior s-a dovedit că vaccinul putea fi administrat populaţiei fără niciun fel de problemă.
Institutul de seruri și vaccinuri „Dr. I. Cantacuzino” a fost creat din punct de vedere legal în 1921, dar încă din 1901, când a fost numit profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti, profesorul Cantacuzino a creat și condus „Laboratorul de Medicină Experimentală” care, pe lângă activităţile sale didactice și ştiinţifice, avea ca sarcină în anul 1904 prepararea serului antistreptococic și apoi a serulii antidizenteric, primele două dintr-o lungă serie de produse biologice pe care la va produce Institutul Cantacuzino, al cărui „Laborator de Medicină Experimentală” a constituit nucleul iniţial.
Într-un raport redactat la începutul anului 1921, profesorul Cantacuzino se exprima astfel:„Încă de la începutul războiului naţional (primul război mondial) și de-a lungul întregii sale durate (1916-1918), laboratorul nostru a avut ca sarcină de a produce toate vaccinurile și serurile necesare armatei (precizez că este vorba atât de armata română, cât și de cea rusă și, apoi, de misiunea Aliată), cât și populaţiei din Moldova, unde laboratorul nostru a fost evacuat. În aceste împrejurări și în ciuda dificultăţilor tehnice, am reuşit să facem față necesităţilor colosale ale războiului, fără a fi obligaţi să apelăm la un ajutor venit din străinătate”.
