Comisia Europeană formulează recomandări pentru următoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2019-2024

150261 – 01052019 – Înaintea reuniunii liderilor UE-27 care va avea loc la Sibiu, în România, la 9 mai 2019, Comisia Europeană prezintă o serie de recomandări de politică privind modul în care Europa își poate modela viitorul într-o lume tot mai nesigură și multipolară.

În contextul alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019 și al schimbării la conducerea politică a instituțiilor UE pe care o vor antrena acestea, este momentul să se stabilească noi orientări de politică și noi priorități. Întrucât atât prioritățile pe care le stabilim, cât și modul în care le explicăm și în care comunicăm cu cetățenii europeni vor fi decisive pentru consolidarea Uniunii, Comisia formulează, de asemenea, sugestii cu privire la modul prin care deciziile colective pot fi comunicate mai bine. Toate aceste elemente constituie contribuția Comisiei la următoarea agendă strategică pentru perioada 2019-2024.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker: ”Fiecare generație are obligația de a schimba în mai bine destinul prezent și viitor al europenilor, de a onora promisiunea trainică de pace, progres și prosperitate pe care am făcut-o. Provocările cărora noi, europenii, trebuie să le facem față împreună sunt tot mai numeroase. Pentru ca Europa să prospere, statele membre ale UE trebuie să acționeze împreună. Am convingerea că doar rămânând uniți vom avea forța necesară pentru a ne păstra modul de viață european, a proteja planeta și a ne consolida influența la nivel mondial.”

Summitul de la Sibiu a fost convocat de președintele Juncker cu ocazia discursului său din 2017 privind starea Uniunii, când a prezentat o foaie de parcurs pentru o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică.

Rezultate solide

Într-un deceniu caracterizat prin schimbări și provocări necontenite, Europa a dovedit că poate îndeplini promisiunea făcută cetățenilor săi de a asigura pacea, prosperitatea și progresul (a se vedea anexa). Până în vara anului 2018, Comisia Juncker a prezentat toate propunerile legislative pe care le-a anunțat la începutul mandatului său și a intensificat aplicarea normelor existente. În total, Comisia a formulat 471 de noi propuneri legislative și a preluat alte 44 de propuneri care fuseseră prezentate în cursul mandatelor anterioare ale Comisiei. Dintre acestea, 348 de propuneri au fost adoptate sau aprobate de Parlamentul European și de Consiliu în cursul actualului mandat. Ceea ce este remarcabil este că, în aproximativ 90 % din cazuri, în cadrul Consiliului de Miniștri, s-a convenit prin consens asupra compromisului final, toate cele 28 de state membre exprimându-și, așadar, acordul. Comisia Europeană evidențiază astăzi 20 de realizări importante, precum și 10 propuneri-cheie „aflate în suspans”, care așteaptă să fie aprobate de Parlament și de Consiliu.

Următoarea agendă strategică a UE

Plecând de la progresele înregistrate de Uniune în ultimii ani, ascultând punctele de vedere ale cetățenilor în cadrul a aproximativ 1 600 de dialoguri cu cetățenii și în lumina rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European, agenda strategică a UE pentru perioada 2019-2024 reprezintă ocazia potrivită pentru a aborda provocările și oportunitățile cu care se confruntă Europa în prezent. În opinia Comisiei, acțiunile viitoare ar trebui să se concentreze asupra a 5 dimensiuni:

1. o Europă care protejează: ar trebui să continuăm eforturile de consolidare a unei uniuni a securității efective și reale și să construim o veritabilă uniune europeană a apărării, astfel încât cooperarea în domeniul apărării în cadrul UE să devină regula, și nu excepția. De asemenea, trebuie să fim mai proactivi în gestionarea migrației. În acest sens, sunt necesare ample acțiuni la toate nivelurile și o abordare reală la nivelul UE care să aibă la bază partajarea responsabilității și solidaritatea între statele membre;
2. o Europă competitivă: trebuie să actualizăm, să modernizăm și să transpunem în practică, sub toate aspectele sale, piața unică. În activitatea de cercetare și inovare trebuie să punem accentul pe tranziția ecologică, socială și economică și pe provocările societale aferente. Trebuie să investim în principalele capacități digitale ale Europei și să colaborăm pentru a stimula inteligența artificială centrată pe factorul uman, creată în Europa. Trebuie să promovăm în continuare creșterea economică și să asigurăm o prosperitate durabilă prin aprofundarea uniunii economice și monetare. De asemenea, trebuie să sprijinim în continuare transformarea pieței europene a forței de muncă, asigurând în același timp echitatea acesteia;
3. o Europă echitabilă: trebuie să ne continuăm eforturile pentru îndeplinirea obiectivelor urmărite prin Pilonul european al drepturilor sociale. De asemenea, trebuie să colaborăm cu statele membre pentru a asigura incluziunea și egalitatea socială, inclusiv prin abordarea disparităților regionale, a nevoilor minorităților, a aspectelor legate de gen și a provocării pe care o reprezintă îmbătrânirea populației. Trebuie să susținem și să promovăm cu fermitate valorile comune care stau la baza Uniunii Europene, cum ar fi statul de drept. Avem nevoie de o politică fiscală echitabilă și modernă, de servicii de sănătate de înaltă calitate, la prețuri rezonabile și accesibile tuturor, precum și de acces la locuințe de calitate, eficiente din punct de vedere energetic și abordabile ca preț pentru toți cetățenii din Europa;
4. o Europă durabilă: trebuie să modernizăm economia pentru a adopta modele de consum și de producție durabile. Trebuie să ne consolidăm eforturile de combatere a schimbărilor climatice și de inversare a tendinței de degradare a mediului. Trebuie să trecem la o economie circulară mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor prin promovarea creșterii verzi, a bioeconomiei și a inovațiilor durabile. De asemenea, trebuie să valorificăm la maximum potențialul uniunii energetice prin abordarea provocărilor majore rămase, printre care se numără securitatea energetică, costurile energiei pentru gospodării și întreprinderi, precum și impactul asupra schimbărilor climatice;
5. o Europă influentă: pe scena mondială, Europa trebuie să se afirme ca actor-cheie sprijinind consecvent și cu fermitate o ordine mondială multilaterală, bazată pe norme, având în centrul său Organizația Națiunilor Unite. De asemenea, dezvoltarea de relații solide cu țările din imediata vecinătate, în baza unui echilibru clar între drepturi și obligații, ar trebui să reprezinte o prioritate pentru UE. Un rolul consolidat al monedei euro în lume ar contribui, de asemenea, la sporirea suveranității economice și monetare a Europei.

Atât prioritățile pe care le-am stabilit, cât și modul în care le explicăm și în care comunicăm cu cetățenii europeni vor fi premise esențiale ale unei Uniuni mai unite, mai puternice și mai democratice. În cursul acestui mandat, instituțiile UE și mai ales Comisia Juncker au dorit să comunice dintr-o perspectivă axată mai mult pe aspectele politice și strategice. Această experiență ne-a arătat că este timpul să renunțăm la tendința de a revendica reușitele la nivel național și eșecurile la nivel european și, în schimb, să explicăm împreună mai bine deciziile și politicile noastre comune.

Context

În urmă cu cinci ani, Consiliul European a definit o amplă agendă strategică pentru Uniune într-o lume în schimbare. Aceasta a fost ulterior transpusă în cele 10 priorități politice ale președintelui Jean-Claude Juncker, dezvoltate în campania sa electorală și în dialogurile cu statele membre și cu Parlamentul European. De atunci, Comisia Juncker a înregistrat rezultate bune în ceea ce privește punerea în aplicare a agendei sale strategice.

Pentru următorul ciclu politic, UE are nevoie de obiective noi, ambițioase, realiste și bine definite.

În martie 2017, în contextul celei de a 60-a aniversări a Tratatelor de la Roma, Comisia a publicat Cartea albă privind viitorul Europei. Aceasta a prezentat cinci scenarii posibile pentru viitorul Uniunii Europene cu 27 de state membre. Cartea albă a constituit punctul de plecare al unei ample dezbateri cu privire la viitorul Europei, care poate servi acum drept sursă de inspirație pentru principalele priorități politice ale următoarei agende strategice. După ce a discutat cu cetățenii în cadrul a aproximativ 1 600 de dialoguri cu cetățenii și după consultările cu aceștia, Comisia Europeană a publicat astăzi un raport care confirmă faptul că majoritatea cetățenilor consideră Europa ca fiind esențială pentru abordarea provocărilor globale, dar că doresc ca aceasta să devină mai eficientă și mai transparentă.

În discursul său din 2017 privind starea Uniunii, președintele Juncker a prezentat o foaie de parcurs care detaliază principalele etape către o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică. Pe această bază, liderii naționali s-au întâlnit la Tallinn, în Estonia, și au convenit asupra unei „agende a liderilor”, care cuprinde lista celor mai presante probleme și provocări pentru care ar trebui identificate soluții înaintea alegerilor europene din 2019.

La 9 mai 2019, liderii UE se vor reuni la Sibiu, în România, și se preconizează că vor marca punctul culminant al acestui proces printr-un angajament reînnoit față de o Uniune Europeană care își ține promisiunile în ceea ce privește aspectele cu adevărat importante pentru cetățeni. Liderii UE vor reflecta asupra aspirațiilor politice ale Uniunii și vor pregăti agenda strategică pentru următorii cinci ani.