149448 – 14022019 – Deputatul PSD Vasile Cîtea, vicepreședintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor și membru în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, semnalează data de 14 februarie 1851 ca ziua în care s–a înfiinţat, la Paris, Junimea română, societate politică şi culturală a tinerilor studenţi români din Paris, îndrumaţi de N. Bălcescu, C.A.Rosetti.
Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Gheorghe Racoviță, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.
O prima manifestare a societății a fost Cenaclul literar, al cărui președinte onorific a fost ales Vasile Alecsandri. În cadrul întâlnirilor, invitații discutau pe marginea unor lucrări, fie ele artistice sau științifice, încercând să stabilească valoarea lor estetică și științifică. Ulterior, din 1867, tipografia Junimii începe să publice revista Convorbiri Literare, ce va servi drept mijloc de promovare a ideilor junimiste, dar și a operelor scriitorilor români.
”Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație. Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. ”Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.
Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia ”Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeană o adoptă pentru sine.
Tudor Vianu punea în evidență cinci serii de trăsături distincte ale junimismului: spiritul filosofic, spiritul oratoric, ironia, spiritul critic și gustul pentru clasic și academic. României de astăzi i-ar fi, probabil, foarte utilă apariția unei noi Junimi, spune parlamentarul social-democrat.
