148411 – 07112018 – Rata anuală a inflației IPC a coborât la 5,03 la sută în luna septembrie 2018, de la 5,06 la sută în luna august, situându-se ușor peste nivelul prognozat, ca urmare a accelerării creşterii în termeni anuali a preţurilor legumelor. În schimb, celelalte componente ale coșului de consum au consemnat încetiniri ale dinamicilor anuale.
Rata anuală inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice, prețuri asupra cărora influența politicii monetare este puțin semnificativă sau nulă) a continuat să scadă, până la circa 2,7 la sută în luna septembrie, de la 2,85 la sută în luna august. Descreşterea a fost determinată în principal de segmentul produselor alimentare procesate, sub influenţa dinamicii preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare.
Rata medie anuală a inflației IPC a ajuns în luna septembrie la 4,5 la sută, de la 4,2 la sută în luna august; un parcurs similar a urmat și rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, care a urcat la 3,8 la sută, de la 3,5 la sută în luna anterioară.
Noile date privind creșterea economică reconfirmă accelerarea marginală în termeni anuali a PIB în trimestrul II 2018, până la 4,1 la sută, de la 4,0 la sută în trimestrul anterior. Pe partea de utilizare, structura determinanților PIB a suferit o schimbare semnificativă, constând în principal în revizuirea ascendentă (până la 3,7 puncte procentuale) a aportului variației stocurilor. Comparativ cu trimestrul I, consumul gospodăriilor populaţiei şi-a atenuat ritmul anual, în timp ce formarea brută de capital fix şi-a inversat traiectoria, diminuând cu 1,1 puncte procentuale avansul PIB real. Contribuţia exportului net a rămas nefavorabilă, dar s-a îmbunătățit ușor față de datele precedente, pe fondul unei accelerări mai evidente a ritmului de creștere a exporturilor în raport cu cel al importurilor.
Cele mai recente date statistice indică evoluţii mixte în perioada iulie-august, comparativ cu trimestrul II: avans al ritmului anual de creștere a producţiei industriale și temperare a dinamicii activității din comerț şi servicii, în timp ce lucrările din construcţii şi-au restrâns volumul în termeni anuali, îndeosebi pe seama segmentului construcţiilor rezidenţiale, care resimte totodată și un puternic efect de bază. În același timp, după o relativă stagnare în trimestrul II, creșterea anuală a costurilor salariale unitare din industrie s-a atenuat în perioada iulie-august, pe fondul majorării dinamicii productivităţii muncii.
Cotațiile relevante ale pieței monetare interbancare şi-au mărit ușor ecartul pozitiv faţă de rata dobânzii de politică monetară pe parcursul lunii octombrie, iar cursul de schimb leu/euro a rămas relativ stabil.
Creditul acordat sectorului privat și-a temperat ușor creșterea anuală în luna septembrie (până la 6,3 la sută, de la 6,6 la sută în luna august), ca urmare a scăderii dinamicii componentei în lei, pe seama creditelor pentru locuințe și a celor acordate societăților nefinanciare; creditele în lei pentru consum și-au reaccelerat în schimb creșterea anuală, până la 13,3 la sută. Ponderea creditului în lei în total credit neguvernamental s-a majorat la 65,4 la sută în luna septembrie (de la un minim de 35,6 la sută în mai 2012).
În ședința de ieri, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2018, document care încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației până spre limita superioară a intervalului țintei de inflație în decembrie 2018, urmată de coborârea și menținerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului țintei până la finele orizontului prognozei.
Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației au ca principale surse evoluția preţurilor combustibililor pe plan mondial, a prețurilor administrate (gaze şi energie electrică), a prețurilor produselor alimentare și a celor din tutun, precum și condiţiile de pe piaţa muncii şi conduita politicii fiscale și de venituri. Relevante sunt, de asemenea, ritmul creșterii economiei zonei euro și a celei globale în contextul tendințelor protecționiste și al incertitudinilor legate de Brexit, precum și conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune.
Pe baza datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an; totodată, a decis menţinerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.
Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat la 8 noiembrie 2018.
